Treceți la conținutul principal

J. Fiinta sexuala

Chikan. Asta e cuvantul pe care l-am invatat citind micro-romanul lui Kenzaburo Oe, aparut de curand la Polirom, in traducerea lui Roman Pasca.
Chikan e acea persoana ce se masturbeaza in mijloacele de transport in comun. Auzisem de ele, am si vazut una odata, insa nu stiam cum le zice in japoneza.

Ma lupt cu o carte de aproape doua saptamani. O mut de pe marginea patului, pe birou, o iau cu mine in living, o car prin oras si ma intorc cu ea pe marginea patului. Dar n-o citesc. Nu-mi vine. Asa am citit volumul de teatru a lui LDT, si asa am luat-o pe asta in mana. Mai e ceva, peste putin timp o sa plec de acasa si mai aveam cartea asta de citit si nu vroiam nici sa o car cu mine si nici sa o las acasa pana cand ma intorc.
J. Fiinta sexuala e a 6-a carte de Oe pe care o citesc si a 4-a in traducerea lui Pasca. E a doua carte, dupa Starpiti raul de la radacina, impuscati copiii, ce mi se pare ca are o alta tema decat celalalte carti ale lui Oe, insa in comparatie cu cea amintita mai sus, asta mi-a placut foarte mult. As putea spune ca e in top trei, dupa Strigatul inabusit si O experienta personala. Romanul e intunecat, e complex si dens, cu toate ca are numai 123 de pagini.
E o carte pe care trebuie sa o cititi si e cu siguranta o carte ce imi va ramane intiparita in minte pentru mult timp.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...