Treceți la conținutul principal

Alfa Articolul


Cand eram mic aveam o carte de povesti adusa de la moldoveni. Cartea avea niste povesti cu talc si niste desene frumoase. Una din povesti se numea Ce pasare mai e si asta, o poveste pe care nu am uitat-o nici pana azi. Povestea (pe care o puteti asculta daca apasati pe numele ei, mai sus) ne prezinta o gasca ce incearca sa fie altceva. De aceea ia de la lebada gatul luing, de la pelican ciocul mare, de la cocor picioarele, de la cioara aripile, de la paun coada, de la cocos creasta gusa si cucurigu. Mandru de noua infatisare gascanul se plimba si se infalneste cu cardul de gaste. Acestea minunate il intreaba ce pasare e si el mandru spune ca e gasca. Insa nu reuseste nici sa manance iarba, nici sa innoiate is nici sa zboare si este aproape omorat de vulpe. Salvat de gaste, realizeaza ca a gresit si innapoiaza partile imprumutate la loc.
Aceasta poveste cu talc ne spune ca nu e bine sa incercam sa fim ceea ce nu suntem pentru ca noi nu realizam cat de absurzi suntem si transformarea asta horror nu o ne ajuta la nimic.
Problema e ca nulti dintre noi nu realizam acest lucru. Eu cunosc o astfel de alfa-pasare ce incearca sa se dea o pasare rara in timp de e un spectacol grotesc de circ. Inconjurata de alfa-animale ea traieste alfa-experiente de care se alfa-plange non stop. Ceea ce nu realizeaza e ca toate aceste lucruri i se intampla pentru ca ea e ca pasarea din poveste. Pentru ca inceaca sa fie alfa nu reuseste nici sa manance, nici sa zboare, nici sa alerge. In alfa-oglinda ei se vede cea mai speciala pasare insa vede o imagine distorsionata.
Iar marea si crunta diferenta intre povestea din copilarie si povestea contemprana e ca gascanul nostru a realizat cat de penibil e insa alfa-pasarea e atat de proasta si fudula incat spune ca toti ceilalti au ceva cu ea si nu vede ca ea e problema.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...