Treceți la conținutul principal

Casa de piatra, SuperKos!

Experienta asta japoneza nu a insemnat numai lapte si miere si ca in cazul fiecarui lucru frumos, exista si un revers al medaliei. In cazul de fata a fost distanta. Din cauza distantei am ratat evenimente importante din viata celor din jurul meu, am pierdut membrii ai familiei si nu i-am putut conduce pe ultimul drum si nu am fost alaturi de familie si prieteni in clipele cele mai importante din viata lor, sau a familiei lor: nunti, botezuri, zile de nastere...
Ieri draga mea Cosmina a devenit Frumoasa doamna si si-a sarbatorit evenimentul alaturi de oamenii dragi. Imi pare atat de rau ca nu am fost alaturi de ea in aceste momente...
Pe Cosmina o stiu de ani buni, de prin clasa a 7-a sau a 6-a cand a intrat cu mama ei si cu directoarea scolii la noi in clasa, in timpul orei de mate. Atunci, ca in filmele americane, ne-a fost prezentata ca noua noastra colega si rugata sa se aseze undeva intr-o banca. avea o fusta in carouri plisata si o camasa alba cu jabou. Nu mi-a fost draga de loc, ci din contra antipatica si asta pentru ca atunci cand profa de mate a intreabat-o daca vrea un exercitiu greu sau usor a zis ca greu. Insa ne-am imprietenit usor si am descoperit ca oarecum eram si vecini. In liceu am continuat sa fim in aceasi clasa si atunci cand s-a inchis poarta din fata liceului si trebuia sa intram doar prin spate, ma intalneam cu ea pe drum si mergeam impreuna la scola. Are un zambet mare, de om bun si vorbeste mai mult ca mine si nu se poate sa nu o iubesti. Cand o vezi asa debordand de energie si buna-dispozitie.
In liceu facusem un pact cum ca daca pana la 35 eram singuri, ne casatoream unul cu altul. Noroc ca am trisat si am mai facut pactul cu cineva. Ca ramaneam fara pland de rezerva...
Am ales sa scriu articoulul azi si nu ieri pentru ca am vrut sa pun poza de pe skype. Am complotat cu gasca vesela si ne-am vazut pe skype pentru cateva minute, sa-i urez Casa de Piatra live. Sper ca i-a placut surpriza mea si ca a inteles cat de importanta e pentru mine si ca daca nu am putut fi acolo toata noaptea, macar tehnologia ne-a adus alaturi pentru putin timp.
Casa de piatra, Luna de miere reusita si ne vedem cu drag in toamna!

P.S.: Multumesc complicilor: Roxana, Vanesa si Ioana. Fara voi nu reuseam.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...