Treceți la conținutul principal

Irelevant pentru tine dar relevant pentru mine

Metonimie inseamna inlocuirea unui cuvant cu un sinonim de-al sau. Mi s-a parut mult prea tare asta. Am invatat si eu ceva. Se foloseste in retorica.

Mi-am adus aminte de o discutie de-a mea cu Ioana. Imi spunea ca una din teroriile despre viata de apoi se refera la niste focuri purificatoare. Pentru orice lucru material pentru care te-ai bucurat in viata treci prin foc. Si am inceput sa rad gandindu-ma la parveniti si la copiii de bani gata, la mediocrii, adica la cam 99% din romani. Cei ce se lauda cu noile lor telefoane, masini sau haine de fite, cei nu stiu bucuria revederii unei persoane dragi sau bucuria terminarii unei carti ,sau de ce nu a unei etape din viata.
O sa am si eu de trecut prin cateva focuri pentru ca de la o vreme (ma sperii si eu) ma cam bucur si de lucruri materiale. Ma simt bine dupa ce merg la "shopping", ma simt bine cand sunt apreciat pentru modul in care sunt inbracat si nu pentru ceea ce am in cap. Dar este doar o etapa. Am un argument pentru asta, daca nu as fii eu multumit de mine cum sa fie ceilalti? Respectul trebuie sa porneasca de la tine. Traim intr-o societate, intr-o lume, chiar, in care aspectul fizic conteaza foarte mult. Mereu esti etichetat si iarasi etichetat. Trebuie sa fii foarte puternic ca sa poti sa treci peste privirile si vorbele celor din jur. Eu asa incerc sa fac dar nu reusesc de fiecare data. Nu sunt o persoana de ghiata si am renuntat sa fiu rau cu cei din jur pentu a nu ajunge ei sa fie rai cu mine. In schimb am reusit sa trec mai usori peste cei din jur. Ma dispersez mai repede de inutili. Nu ma mai leg (atasej) de lucruri si nici de oameni. Putini ma stiu cum sunt. majoritatea vad ceea ce vor pentru ca asta le arat. Dar cine sunt? Nici eu nu mai stiu...
[Acum ascult muzica ce imi place si scriu, scriu dus de idei, de impusuri...]
Greu o sa le fie acelor oameni, dar dormi dupa cum ti-ai asternut.
Ma amuza ca mereu uiti de cei ce sunt importanti, de cei ce tin la tine pentru ca sunt departe si ii consideri apropiati pe cei ce nu-i cunosti atat de bine, pe cei ce sunt parsivi si vor de fapt cu totul altceva decat prietenia ta. Am patit-o de multe ori si am momente ca astea de acum cand imi vine sa imi smulg parul de la bletonul meu pe o parte :)) la cat de prost am fost. Cine imi sunt prieteni cu adevarat? Ii pot numara pe degetele de la o mana, poate 2 mainei...
[Si ma opreasc si ma apuc iarasi de scris. Apar lucruri ce ma tulbura, nu ma laud dar mereu ma las pe planul doi pentru cei din jur]
Dar observ cu bucurie ca nu ma mai atac cand vad ca oameni ce-i consideram prieteni si descoper intre timp ca sunt lichele (vorba lui bunicu) se comporta la fel fara motiv, poate asi satisfece orgoliul de mediocru. Nu vreau sa fiu rau dar sunt :P. nu merita sa dau importanta sau sa dau curs discutiilor. vai de cei ce sunt materialisti si nu stiu sa aprecieze tot ce nu se poate cumpara.
A fost o zi ciudata. M-am vazut in mall cu o colega din generala. Ar fii putut sa-mi fie prietena dar e la fel de rea ca si mine. Da totusi dupa atatia ani ma felicita de ziua mea si rade de bucurioe in hohote cand ma vede. Asti a sunt oamenii ce merita interesul. Dar unde ii gasesti?
Si ma opresc aici. netul iarasi a picat, voi salva pe un document text tot ce am scris si am sa-l postez cand o sa reusesc.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...