Treceți la conținutul principal

Praf...

Timpul trece fara a ne da sema, fiecare secund conteaza. Poate suna prea a cliseu sau prea romantic sau ciudat dar asa este. Nu vreau sa scriu azi despre ceea ce am facut, despre lucruri ce mi s-au intamplat de la ultima postare si nic despre ce urmeaza. Nu voi scrie despre trecut si nici despre viitor ci despre prezent. E iarasi o stare prin trec si asta vrea sa fie blogul, un blog de stare, un fel de a ma regasii. Nu am mai scris de un timp, nu am mai citit (si abia ma reapucasem) am stat, m-am plimbat si am petrecut timpul cu prietenii de aici. nu am facut prea mult pentru scoal, am facut cee ce am simtit si am fost fericit. Asta conteaza, sa fii fericit pe moment, poti apoi sa iti dai pumni in cap ca ai fi putut face alte lucruri ce te-ar fi ajutat pe alt plan dar nu te-ar fi facut fericit. Poate ca suna egoist dar vreau sa nu mai ratez nimic, vreau sa simt cum trece timpul, oricum ar trece. o sa imi fac timp de toate, toate la timpul lor, pot sa fiu mai razvratit mai des si sa cer ceea ce mi se cuvina. Nu mai accept sa fiu calcat in picioare si cer raspunsuri la ceea ce se intampla in jur si ma priveste si pe mine. Vreau sa ajung la batranete sa spun ca am gresit in tinerete, sa am atunci maturitatea sa recunosc, nu acum. Poate ca e mai bine asa pentru mine, poate ca asta trebuie sa fac. Si sriu astea acum pentru ca le simt acum. Peste ani nu imi voi aduce aminte de cat am invatat ci cuum am invatat si imi voi aduce aminte de cei ce mi-ai fost alaturi si de cei ce m-au tradat. Simt tristete fata de cineva ce l-a mcrezut prieten si s-a purtat si se poarta ca mine asa cum ar trebuii eu sa ma port eu cu el. Eu ar trebuii sa fiu suparat dar nu sunt. Daca atata poate, daca asa crede el ca e bine? cine sunt eu sa ii spun ca nu trebuie sa faca asa. ma deranjeaza doar ca eu sunt privit ca cel rau pentru ca ma apar, pentru ca sunt singur si pentru ca nu-i mai accept sa isi bata joc de mine. Daca as fii facut eu ce a facut el as fii fost pus la zid pentru ca eu nu pot face asa ceva, in schimb el da. Poate ca e bine ca se vad asa lucrurile, poate ca e asa pentru ca de la mine sunt alte asteptari dar ma doare sa vad ca nimeni nu ma sustine. O sa fac curatenie si orice bolovan de pamant ce imi murdareste viata o sa-l fac puldere de praf si o sa-l suflu de pe piatra mea, Asta e misiunea in viata. Sa purifici minereul numit viata, sa departezi orice mizerie pana devine piatra pretioasa si atunci ajungi la mantuire. Toti incearca, putini reusesc, majoritatea mor lucrand la asta. Eu vreau sa reusesc asta si ca Octavian paler vreau sa realizez ca am reusit si cu modestie sa spun ca rolul meu aici s-a terminat. Sa accept moartea si sa ma pregatesc pentu noul pas, pentru noua etapa.

Comentarii

  1. ma dezamagesti scumpule....ce dai atata importanta acestor lucruri nesimnificative...si nu mai minti ca nu te sustine nimeni :p

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...