Treceți la conținutul principal

5 luni

Am stat vreo doua zile sa ma gandesc ce am facut luna care tocmai a trecut. Am concluzionat ca a fost cea mai plictisitoare din punct de vedere a experientei japoneze si cea mai incarcata din punct de vedere al scolii.
Am inceput luna cu un ficat obosit si cu regim: fara porc si fara alcool. Eu nu am fost niciodata un fan al porcului (cu toate ca cineva ar crede altceva) insa in Japonia 80% din mancare e porc iar daca nu e porc e prajeala, deci mi-a fost cam greu sa aleg ce sa mananc. Asa ca am devenit un mare fan al macroului de la cantina facultatii. Am tinut abstinenta de alool pana la petrecerea de casa noua a lui Nate si a lui Mart, cand am baut prea mult si abia abia am  ajuns acasa.
La scoala am inceput lucrul la dizertatie, am inceput oarecum cu stangul, profului nu i-a placut ce/cum am lucrat la primele doua intalniri, insa la ultima ne-a laudat pentru toata munca. Sincer nu inteleg ce e cu graba asta pentru ca mai am 3 semestre iar Zana Maseluta (un tip cu dinti ciudati din laborator, ce e cu un semestru inaintea noastra) nu prea lucreaza, de fapt tot semestrul si-a cautat job. Posibil ca toata graba asta pe proiectul nostru pentru ca la tv se vorbeste tot mai mult de un probabilitatea unui cutremur mare in Golful Tokyo in perioada imediat urmatoare.
Am fost in sesiune si am scapat usor: un examen, o tema si un raport. Tema si raportul trebuie predate pe 10, raportul l-am terminat, mai am tema de facut.
De vizitat nu am vizitat nimic si nici nu am facut mare lucru in timpul liber. Fiind cu ficatul obosit si cu insomniile m-am simit mai mereu obosit si fara chef de nimic. A fost si frig aici. Cu toate ca cica erau 3 grade, vantul rece iti taia fata si mainile iti inghetau. De aceea cred ca am o raceala pe vine, o raceala pe care o tin in frau cu ceaiuri. Cel mai frumos moment a fost noaptea cand a nins si m-am simtit ca un copil pentru o noapte. Pacat ca a doua zi totul era geata.
Luna trecuta am apucat in sfarsit sa ma vad cu Andreea si posibil ca luna asta o sa ne mai vedem. Teoretic asta mi-e ultima saptamana de scoala, insa o sa o mai ard pe la laborator pana pe la mijlocul lunii. Vremea se arata bunicica: ploi dar temperaturi de 8-10 grade, deci cred ca luna a 6-a o sa fie o luna frumoasa de vacanta si plina de aventuri.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...