miercuri, 31 iulie 2013

Hashtag

Bai, a innebunit lupu'! Toata lumea e cu hashtag!
Sa fiu sincer, il folosesc si eu dar doar pe instagram. Si fac asta pentru ca imi doresc sa am macar o poza atat de populara acolo, incat sa fie preluata in colajul instagram. N-am reusit asta pana acum, si cred ca o sa renunt la #.
Nebunia asta cu hastagurile a aparut odata cu Twitter. Cum eu nu inteleg reteaua de microblogging (posibil  ca inca am cont; l-am facut acum vreo 5 ani, insa nu mi-a placut ce e acolo), apoi s-a tot dezvoltat iar de cateva luni a inceput sa fie folosit si pe facebook. Toata lumea il foloseste si sincer, nu ii inteleg rostul. Nu stiu cata lume ar vrea sa caute postari despre #pink, #Romania, #xfactor sau naiba mai stie ce. Eu vad facebook-ul ca o retea pe care o imparti cu prietenii si unde interactionezi cu ei si cu lucrurile ce iti plac. Nu cred ca exista oameni care sa dea cautari aleatorii despre anumite subiecte. Pentru asta sunt alte retele. Imi place hasgtagul pe istagram, pentru ca daca vreau sa caut o poza cu nori, dau o cautare dupa acest hastag, sau daca vreau sa vad poze cu mancare chinezeasca, o caut. Tipul asta de metadata tag se potriveste la retelele deschise, unde toata lumea vede tot: twitter, instagram, pinterest, tumblr sau care mai sunt, si nu in una in care toata lumea tine la intimitate.


Tinerii din ziua de azi isi petrec timpul liber pe smartphone si pe retele de socializare, fara sa mai puna mana pe o carte, fie aia si de comentarii (macar pe vremea mea asa se facea), si cred ca informatiile sunt la un click distanta si nu e nevoie sa iti incarci memoria cu lucruri din astea. Si nu m-ar mira ca la anul, cand o sa apara primele perle de la Bac, sa vad texte de genul: "#eminescu e cel mai cunoscut #poetroman". Poate ca incep sa fiu depasit de fenomenele media, insa stiu ca in liceu, dupa o vara in care modul in care scriam era prin sms, imi lua vreo cateva zile sa imi revin si sa iau notite de mana la scoala.
Pe curand...

2 comentarii:

  1. Hopaaaaa, hipsterimea se vede depasita de situatie. Banuiesc ca n-ai dormit macar o noapte de ingrijorare. Ce ne facem daca incep liceenii sa scrie si mai prost ca mine? E posibil? #feelingconfused...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici tu nu prea poti sa dormi noaptea de iti pierzi timpul pe aici. Mi-e cam mila de tine...

      Ștergere

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (228) de-ale mele (177) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)