Treceți la conținutul principal

Albastru nermarginit, aproape transparent

La inceputul vacantei (prelungite) pe care am avut-o (mi-am luat-o), am postat o poza pe pagina de facebook a blogului, cu cele trei carti pe care vroiam sa le citesc in aceasta perioada.

Am inceput de la dreapta la stanga, de la cea de de-asupra la cea de dedesupt, cu Haruki Murakami si romanul lui cel mai recent  (apropo de carte, s-au anuntat datele pentru aparitia traducerii in engleza si au aparut poze cu copertile editiilor din Anglia si SUA, aici si aici; coperta pentru SUA/Canada - mi se pare geniala si o intelegi doar daca  citesti cartea), am continuat cu Sarpe & Cercel si am terminat cu romanul de debut al lui Ryu Murakami. De acum, pentru o perioada, o sa fac o pauza de japonezi si ma intorc la literatura romaneasca contamporana si la e-book-uri.

Cu toate ca volumul e destul de micut, pana in 200 de pagini, am taraganat cartea destul de mult. Imi place foarte mult Ryu Murakami si sunt la a patra carte scrisa de el, dupa In supa miso, Coin Locker Babies si Piercing, insa cu asta s-a intamplat ceva. Am mai patit-o asa cu un scriitor ce imi place mult - cand i-am citit romanul de debut am avut o reactie de genul: WTF? Ryu Murakami si-a schimbat stilul. Romanele pe care le-am citit eu sunt romane usor horror insa asta de fata se duce mai mult spre Sarpe & Cercel, doar ca intr-o perioada ce imi e cunoscuta doar din ce am mai citit si nu din ceea ce am trait. Actiunea se petrece in timpul prezent al scrierii, adica in anii '70, intr-un oras japonez in care se afla o baza militara americana. Protagonistii romanului, o gasca de prieteni, isi petrec timpul drogandu-se si participand la orgii sexuale cu militarii americani. E perioada post Hippie - make love not wor - cand inca se facea love dar se luau si multe droguri - e din nou conditia japonezului, de evadare din fabrica de robotei numita Societate. Inteleg contextul, apreciez scriitura dar pentru mine a fost obositor. Am taraganit-o mult - 100 de pagini in vreo 3 zile ca sa citesc ultimile 91 aseara. Persoanajele alea nu faceau nimic si se distrugeau pe zi ce trece iar eu nu ii mai suportam. Imi doream sa se ridice din mlastina aia de sange si voma si sa-si dea seama ca nu se produce nimic altceva dupa o petrecere cu droguri si orgii sexuale in baza americana.
Vreau sa vad filmul, sa vad in ce lumina e pusa actiunea. Vreau sa-l vad dar nu-l gasesc nicaieri. Deci, daca e cineva care il are sau stie unde se gaseste, sa imi scrie si mie un mesaj privat pe pagina de facebook.

Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...