marți, 18 februarie 2014

Cat de mic e vechiul mare

Imi aduc aminte de sufrageria din apartamentul bunicilor. Ne invarteam in jurul mesei si ne jucam de-a prinselea. Era atat de mare... Apoi matusa-mea si-a reneovat apartamentul si avea un living imens. Toate astea mi s-au parut mici cand s-a mutat mama in apartamentul cel nou si atunci am vazut ce inseamna un living mare si aerisit.
Sunt copil de centru iar pentru mine Bacaul se termina la Piata Sud. Am prieteni, tot ce centru ca si mine, ce considera ca orasul se termina la Tic-Tac. Ce e mai departe de acel punct, nu mai e oras pentru noi. Mi se parea atat de departe Piata Sud si nu imi imaginam niciodata ca pot sa merg pe jos pana acolo. Da, de la mine, din capatul celalalalt ce centru, am mers pe jos pana la parc, dar pana la Piata Sud mai era mult drum.
Pana azi. Se intampla sa am multe treburi de facut, in diferite parti ale orasului si sa am relativ mult timp pentru ele. De cand m-am intors din Japonia merg mult mai mult pe jos si nu mai suport traficul la volan. Inainte sa plec, imi urcam fundul in masina si mergeam de colo pana colo si din acest motiv, cand am fost nevoit sa o iau la pas, am facut niste besici la picioare de nu stiam ce-i cu mine. Acum incerc sa merg 10 000 de pasi pe zi, ceea ce inseamna 7 km. De cand am ajuns acasa nu prea reusesc sa fac asta. Intr-o zi normala de facultate, faceam 4-5 000. Lunea ajungeam la 8-9 000. Astazi am pornit din reflex la pas spre Piata Sud, trebuia sa iau ceva de acolo insa nu stiam exact daca se v-a schimba locul intalnirii. Urma sa mi se confirme asta in 20 de minute. Ploaia de dimineata se oprise si se anunta o zi calduroasa (s-a ajuns la 8 grade la pranz
). Prins in ganduri si in playlistul de pe telefon m-am trezit in fata blocului persoanei cu care urma sa ma intalnesc. Am sunat si i-am spus ca am ajuns eu acolo. S-a mirat. Am venit pe jos atat si atat de repede?  M-am uitat la pedometru sa vad cat am mers, stiam ca nu am mers atat de mult. Erau 4700 de pasi. M-am intors in centru, am umblat pe la farmacii, m-am dus pe Strada Mare, m-am intors acasa si apoi m-am dus pana pe Vasile Alecsandri la ING. Cand am ajuns din nou in parcarea din fata blocului si m-am urcat in masina ca sa plec spre Luncani, m-am uitat sa vad cat am mers. Ma plimbasem jumatate de zi si traversasem tot centrul in lung si in lat de cateva ori. 13311 pasi. Orasul nu mi se mai pare atat de mare...
Pe curand...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (227) de-ale mele (176) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)