Treceți la conținutul principal

03: Praful

UPDATE: Am uitat sa spun ca peste drum de mine e un santier mare. Un mare complex de blocuri. Aici e una din pportile de acces. Gardul santierului este alb, din plexiglas, elegant. Iar pe jos sunt dale metalice penturu nu a fi noroi sau mizerie.

Am realizat ca aici nu e praf. Au fost o serie de evenimente ce puse cap la cap m-au facut sa fiu invidioz. Prima data a fost gunoiul. Tomberonul e intr-o cladire acoperita (ca un fel de garaj) iar inauntru nu pute. Apoi intr-o zi la semafor a oprit pe brima banda, fix langa mine o masina de gunoi. Primul gand a fost ca o sa imi mute nasul. Oarecum revoltat ca inca nu simt mirosul intepator in nas, pentru ca ma pregatisem intens in minte sa rezist, am tras o gura puternica de aer si am realizat ca nu e niciun miros. Apoi am inceput sa analizez masina, era curata, cauciucurile erau curate. Mi-am zis ca sigur o spala in fiecare dimineata si de aceea. Apoi m-am uitat la toate mainile de pe strada: curate, cauciucuri curate, ca si cum abia ar fi fost spalate, toate, chiar TOATE. Ieri m-am uitat pe talpa pantofilor mei sport, pantofi cu care merg mai tot timpul (pe jos cam 40 de minute), pantofi ce au talpa alba. Inca e alba, usor murdara, probabil de cand am mers in Romania cu ei. Asa ceva nu se poate.
Apoi am vazut praf pe monitorul laptopului si am zis:"Ha!". Dar am realizat ca nu l-am sters deloc de 18 zile de cand sunt aici. M-am uitat pe biroum nici urma de praf. Dar am sters mobila asa ca era cazul sa fac curatenie. De aspirat am avut de aspirat scame si cine stie ce mai cazuse pe jos, dar nu praf. E chiar foarte curat aici...
Pe curand...

Comentarii

  1. Chiar că stârneşte invidie chestia asta. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. acum realizez ca ieri am facut 4 ani de blog si am uitat sa scriu despre asta :)). sunt atat demulte lucruri noi ce experimentez in fiecare zi incat am uitat. Ma apuc repede sa scriu, sub impuls ceea ce simt legat de acesti ani

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...