Treceți la conținutul principal

Advanced structural materials and more...

Astazi m-am trezit, ca de obicei, la 7 jumatate, am luat micul dejun dupa care m-am uitat la un episod dintr-un serial. Dupa ce am terminat de urmarit serialul am pus rufe la spalat si m-am apucat de citit pentru tema de miercuri.
Cursul de astazi incepea la 14:45 insa la 1 am plecat ca sa iau pranzul la cantina facultatii. Ieri la 12 era foarte aglomerat si m-am gandit ca osa fie asa si acum. Insa m-am inselat si era destul de liber. La 12 este full pentru ca e pauza de masa iar acum erau doar persoane care ori nu mai aveau ore ori care venisera mai devreme sa manance, ca si mine. Am mancat pulpa de pui la gratar cu cartofi prajiti si maioneza, cu furculita si am baut Fanta de portocale. A fost un pranz ca in Romania. Apoi pentru ca aveam destul timp ramas (40 de minute) m-am dus la papetarie sa ma uit ce au pe acolo si mi-am luat mine de stilou. Am descoperit primul aparat de cafea din Japonia si mi-am luat un capucino fierbinte.
Apoi m-am indreptat spre sala de clasa.
Cursul de astazi se numeste: Materiale structurate avansate si este predat de un profesor tinerel chinez, care este paralel cu engleza. Noroc ca citea de pe slideruri si singurile explicatii suplimentare erau niste scheme sau desene pe care le facea la tabla.
In Japonia cladirile civile, comerciale sau industriale sunt studiate si proiectate de arhitecti cu master (deci eu am o specializare cam de arhitect cu mai multe cunostinte tehnice dar cu mai putine talente artistice), inginerii constructori proiecteaza drumuri, poduri, tunele, baraje, instalatii de apa, canalizare, electrice si gaz (adica celalte doua specializari de la noi plus Hidro). Cursul de astazi are ca tema prezentarea materialelor folosite in proiectarea podurilor si careva metode de calcul ale podurilor (sunt paralel aici insa a luat-o de la baza).
Pe parcursul cursului profesorul a pus intrebari iar cin stia putea sa raspunda. La un moment dat pe un slide era o grinda cu zabrele si a intrebat daca e statica sau nu. I-am raspuns ca e si m-a intrebat de ce. Ma blocase. Cum sa ii explic ca e la fel ca la un mar, ca daca il vad stiu ca e mar. I-am zis ca arata ca o grinda cu zabrele static determinata si toata lumea a inceput sa rada. M-am ambitionat si i-am zis ca exista niste forule prin care determini gradul de determinare insa nu mi le aduc aminte dar din experienta din scoala stiu ca aceea e statica. A zambit si a zis ca am dreptate, e statica. Insa nici el nu a explicat de ce. Apoi a intrebat de ce o grinda se armeaza jos si inafara de mine nimeni nu a stiut. Spun asta pentru ca nu a vrut pe mine sa ma lase sa explic ci se astepta la altii care nu raspunsesera. I-am spus ca grinda e supusa in partea superioara la compresiune iar in cea inferioara la intindere iar betonul are o rezistenta la intindere de aproape 10 ori mai mica decat cea la compresiune si pentru ca nu ceda se armeaza, armaturile preluand forta de intinere, otelul avand o comportare buna la intindere. A fost foarte incantat de raspuns si m-a intrebat de ce la podul din imagine sectiunea grinzii este in T si nu un dreptungi. I-am raspuns ca din motive de optimizare si a zis ca nu e adevarat. Apoi a numit un alt student care i-a zis ca se decupeza din dreptungi un T pentru ca in partile exterioare inferioare nu sunt tensiuni iar profesorul i-a zis ca e bine. M-am uitat la el si i-am zis ca acelasi lucru am zis si eu. Nu intelegea cum e acelasi lucru asa ca a trebuit sa ii explic ce insemna oprimizare si ca se refera la gasirea unei solutii mai bune din punct de vedere al consumului de material, de aceasi calitate in rezistenta. Asa a realizat conceptul si mi-a spus ca am dreptate. Asa ca am ajuns la concluzia ca dupa 3 raspunsuri bune profesorul ma place si cu toate ca nu stiu nici o boaba de proiectare de poduri o sa ma inscriu la curs.
Ieri mi-a venit cardul de la banca. Mi-am deschis cont la JP Bank, banca postei japoneze, una din cele mai marei banci din tara si cred ca singura de stat. Oricum eram obligat sa aleg aceasta banca pentru a primii bursa. Cardul nu arata ca cele din Romania, de aceea cred ca nu imi merge cardul de acasa. Adica are aceasi forma, are chip insa nu are banda magnetica de pe spate. In statia de tren exista un bancomat pentru JP si cand m-am intors am intrat sa vad cum functioneza. Bancomatul se afla intr-o camera, unde sunt de fapt doua bancomate. Apesi pe buton sa ti se deschida usa si iti vezi de treaba, fara sa te ploua, sa te bana vantul sau ploaia. Bancomatul de pa JP Bank e cam ca cel de la ING. Are tuch screen, poti sa selectezi limba engleza si ca operatiuni poti sa depui sau sa retragi bani.
Maine am doua cursuri: Soil Dinamics si Foundation Engineering, cel din urma fiind predat de profesorul meu coordonator si este in japoneza. Profesorul ne-a spus ca este obligatoriu pentru noi cursul dumnealui si ca va avea prezentarea power point in engleza, iar el va vorbii aceleasi lucruri in japoneza. Cred ca va fi destul de dificil sa pot sa ma concentrez sa citesc in timp ce el bate campii intr-o limba pe care nu o inteleg. Insa cred ca va fi interesant.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...