Masterul in Japona

Probabil ca in orice tara cu un nivel de educatie ridicat masterul se desfasoara asa, insa pentru mine e prima data can ma lovesc de asa ceva.
Pentru a absolvii programul de master trebuie sa:
1. acumulezi un numar de cel putin 30 de credite (in doi ani, ceea ce faceam in Romania intr-un semestru). Cele 30 de credite trebuie sa fie obtinute din 12 credite de seminar si 18 de curs.
2. obtii o nota de trecere la laborator (teoretica cercetare de la noi)
3. sa iti sustii teza de dizetatie.

Deci:
Iti alegi cam 9 credite pe semestre (un seminar - 3 credite si trei cursuri - cate 2 credite de curs ; de obicei seminarul pe care il sustine profesorul tau coordoonator iar cursurile 2 din cele din "Core Courses" si unul din cele generale). Eu semestrul asta voi studia seminarul de "Soil Dynamics and Foundation Engeneering", de fapt e singurul seminar pe care il voi urma pentru ca am nevoie de 4 seminarii in 2 ani si acest seminar are 4 parti. E seminarul pe care il preda profesorul meu Coordonator. Pentru cursuri am ales numai din "Core" si voi studia "Advanced Soil and Foundation Engineering", "Advanced Soil Mecanics" si "Infrastucture Management". Am uitat sa spun ca specializarea mea, data de coordonatorul meu esre de "Environment and Disaster Prevention".
Cat despre partea de laborator si teza lucrurile stau cam asa: iti alegi o tema de cercetare si cam toata ziua de dimineata pana seara stai in laborator si cercetezi, scrii, lucrezi la teza. Atunci cand apar lucrari practice la proiectul de laborator la care esti inscris, te ocupi de partea de proiect iar cand ai ore te duci la ore. Ca sa ma laud, am propiul meu birou, in laborator, alaturi de alti doctoranzi si masteranzi. O sa stau cum stau la noi doctoranzii :D.

Laboratorul profesorului Hamada are in desfasurare trei proiecte. In functie de tema mea de dizertatie, ma voi inrola la un proiect. Toate proiectele sunt bazate pe lichefierea solului si toate bazate pe ultimul cutremur. Unul este un studiu de caz pe Disney Land, unde au aparut niste fisuri pe unde tasneste apa iar pamantul se scufunda, asa ca momentan masoara viteza de scufundare ca apoi sa vada ce masuri pot lua, al doilea e un test de laborator: armeaza pamantul cu niste piloni si apoi il supun la o miscare te tip seismic si ii observa comportarea la lichefiere iar al treilea este un proect pentru case, incearca sa vada cum se comporta o fundatie de tip carcasa (ca un fel de tunel vertical, adanc, ce continua in josul fundatiei existente), in timpul unui cutremur.

Pana marti trebuie sa imi aleg tema tezei de dizeratie, ceva legat de lichefiere, pentru a putea corela cu laboratoarele si trebuie sa fac o prezentare a ceea ce vreau sa cuprinda teza.
Inca nu am nicio idee despre ce voi scrie. Ma gandesc la ceva de modele de reabilitare a fundatiilor ce au suferit in urma lichefierii. Momentan ma documentez cu o istorie a normativelor seismice in Japonia.
Pe curand...