Ursul

Intotdeauna l-am apreciat pe Chisu, Noaptea devoratorilor de publicitate e un proiect foarte tare, apoi a fost Singur sub dus ce mi s-a parut o carte excelenta despre o viata interesanta.
Iar apoi s-a apucat sa faca filme. A facut WebSite Story, ce a fost bun. A fost dur, actual si bun, iar apoi a facut Ursul, care e genial.
Am vazut filmul intr-o seara de vacanta. Cu o seara inainte vazusem Lover Boy iar in ziua respectiva Aurora. Eram dezamagit de cinematografia romaneasca si am scris un articol despre asta. Atunci mi-am adus aminte de Chisu, si de un articol pe care il citisem despre o comedie ce o facuse. Am cautat repede, am aflat despre ce e vorba si am inceput sa il caut online. L-am gasit aici, daca vreti sa il vedeti si voi.
Un film cu actori pe care ii stiu, cu nume ale cinematografiei (fara actori din teatre de provincie, adusi pentru prima data in fata publicului de film). Un film de la care nu te doare capul- pentru ca nu toti ne uitam la filme ca sa meditam, ci ne uitam ca sa ne relaxam. Un film care stie sa surptrinda realitatea romaneasca nu intr-o drama, ci intr-o comedie de situatie.
Un road movie despre vremurile tulburi de imediat dupa revolutie. Despre viata de circ, despre tigani si traditii si mai ales despre nemtii ce vor sa vaneze celebrii ursi romanesti.
Pentru asta Dan Chisu are tot respectul meu. Felicitari!



Pe curand...