Treceți la conținutul principal

()

Nu conteaza ca se numeste NYMPH()MANIAC si ca sexul din film nu e trucat atunci cand filmul poarta semnatura lui Lars Von Trier. Omul asta stie sa faca arta dintr-un subiect sensibil si de data asta chiar i-a reusit senzational.

Am cunoscut odata o tipa. De fapt nu am cunoscut-o. O prietena mi-a povestit de prietena ei, o tipa ce citeste mult, ce a absolvit medicina veterinara si acum studiaza istoria si care are un blog despre carti. Era wow! A fost una din putinele dati cand am acceptat o cerere de prietenie pe facebook de la o persoana pe care u o cunoscusem in persoana. In timp, imaginea de tanar intelectual al secolului 21 pe care o aveam impreganata in creier cand auzeam de ea, a inceput sa se stearga. Am inceput sa observ ce carti citeste si mare parte din ele erau carti pentru adolescenti sau tineri sau bestseller-uri internationale, ce in mare parte sunt carti slabute.  Incepuse nebunia cu cenzurarea Volumului II al filmuluilui Von Trier si lumea (buna) se cam sucarise. Atunci ea, probabil pentru ca nu putea sa vada dincolo de prezentarea filmului, a inceput sa scrie pe facebook ca toti frustratii sexuali sunt suparati ca nu se mai pot masturba in public la cinema. Atat mi-a trebuit. I-am spus mai pe fata ca e proasta si i-am dat ignore. De atunci si mai in draci am vrut sa vad filmul dar nu am reusit pana ieri.
De obicei cand vad un film, din cauza OCD-ului, dupa o ora incep sa il opresc, sa imi gasesc de treaba. Am vazut Vol I, ce are doua ore, pe nerasuflate ieri dimineata, iar spre seara am vazut volumul doi, mai cu intreruperi (ca m-a mancat in fund sa pun status pe facebook si era lumea curioasa ce si cum).
Mi-a placut mult si e drept ca nu e pentru toata lumea. Posibil ca mi-ar fi fost ciudat sa merg la cinema sa-l vad, daca nu as fi avut cu cine. E complicat sa mergi la filmul asta cu cineva ca cine stie ce intelege, fie el si cinefil.
Repet, e un film pentru cunoscatori si de aceea nu o sa aprob niciun fel de comentarii stupide de la cei neavizati. Asta e un articol pentru sufletul meu si pentru cei cativa care inteleg cum merg treburile si nu pentru publicul larg.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...