Club Gourmet

Hristos a Inviat!
A trecut si Pastele, am terminat si cozonacii si pastile de mancat, si ne-am intors la treburile noastre. Dupa atatea zile de sarbatoare mi-e greu sa ma intorc la programul monoton de cercetare. De azi iar citesc si scriu pentru dizertatie ca nu mai am nicio scuza: piciorul mi s-a vindecat iar timpul scurge si nu mai e mult timp pana la deadline.
In zilele astea aglomerate si nebune de sarbatoare, am reusit sa citesc Club Gourmet, un sextet de nuvele scrise de Tanizaki intre 1911 si 1955, traduse de Roman Pasca si publicate de Nemira in 2007 despre care am sa va vorbesc astazi, de Ziua Internationala a Cartii!
Eu sunt la a treia carte de Tanizaki, dupa Labirintul destinului, ce mi-a placut foarte mult si Some Prefer Nettles, ce m-a lasat rece pentru ca mi s-a parut variatii pe aceasi tema.
Ei, de data asta Tanizaki m-a surprins placut iar din cele 6 povestiri 4 mi-au placut foarte mult iar doua mai putin.
M-a amuzat mult in Club Gurmet faptul ca autorul dadea explicatii extra si tinea o conversatie cu cititorul iar in Povestea domnului Aozuka faptul ca autorul se cenzura cand folosea cuvinte obsene sau cand dadea numele unor prostituate.
Tanizaki vine cu niste povestiri usor fantastice in care personajele sunt sclavii unor placeri aparte (mancare, o actrita celebra) in care nici nu stii cand supranaturalul intra pe usa din spate si pune stapanire pe povestea ce parea sa fie rupta din banalul cotidian.
E un volum pe care il recomand tuturor pasionatilor de literatura si in special celor pasionati de literatura japoneza pentru ca e mai altfel decat restul literaturii lor si tocmai acest "altfel" ii da valoare.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare