Ecstasy

Tocmai am terminat de citit a 5-a mea carte de Ryu Murakami. Am gasit-o in Casa Cartii pe cand cautam Campul Electric de  Kerri Sakamoto, cand ajuns la ultimile puteri psihice am zis sa intreb si de cele doua carti de Ryu traduse la noi, pe care nu le citisem sau nu le aveam in format electronic. Am avut norocul sa le gasesc pe ambele, ulimile exemplare chiar.
Ce ma fascineaza la Ryu e ca nici una din carti nu seamana cu alta. Bun, sunt toate intuncecate si sexul e la putere in ele, insa fiecare poveste e altceva si nu stii la ce sa te astepti pana la final. Pe parcursul celor 320 si ceva de pagini ale romanului, ma tot gandeam unde se v-a duce actiunea si ce se v-a intampla cu personajul. Am avut vreo trei scenarii si toate au murit pana la final. A fost un final atat de normal insa neasteptat pentru mine.
In cartea de fata, Ryu Murakami ne vorbeste despre dependenta; dependenta de femeie la modul S&M si dependenta de droguri: cocaina si ecstasy.
Am citit pe net ca romanul e prima parte a trilogiei Monologurile placerii insa celelalte doua titluri, Melancolia si Thanatos par sa fie traduse doar in franceza si rusa. Chiar, daca are cineva informatii suplimentare despre celalalte doua titluri ale trilogiei, sa imi dea si mie un comentariu.
Dupa deceptia pe care am avut-o cu Albastru nemarginit, Ecstasy l-a repus pe Ryu Murakmi acolo unde ii era locul in casuta inimii dedicata literaturii. Abia astept sa citesc Auditia, 4 carti mai incolo.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare