Treceți la conținutul principal

Precarious Japan

Toata lumea vorbeste despre acel "American Dream", o lume in care totul e posibil, orice vis devine realitate cu noroc si putina munca, in tara in care cainii umbla cu covrigii in coada si toata lumea are un zambet perfect. Dar se stie ca nu e asa si ca visul asta e o utopie, sau o strategie de marketing. 
Dar mai exista un vis, un vis ce devine din ce in ce mai popular, un vis ce izvoraste din fascinatia pentru locuri indepartate si culturi atat de diferie: visul japonez; are din ce in ce maimulti adepti, habotnici ce vad in Japonia o tara perfecta. Nu cred ca in lumea asta mai exista o alta tara cu o imagine atat de buna, o tara ce fascineaza atata lume si despre care se vorbeste prea putin de rau, ca Japonia. Asta nu e un lucru rau, insa pentru un om ce ajunge sa cunoasca mai bine lumea aceea, pentru ca intra in contact cu ea, apare aceasta curiozitate: de ce nu prea se vorbeste despre partea intunecata a acestei tari?

Toata lumea stie ca imi place sa citesc. Fac asta pentru a ma relaxa, pentru a cerceta sau invata lucruri noi. Citesc multa literatura dar si carti tehnice (pentru cercetare). Cu literatura exista doua cai: citesti un autor ce iti place, ce ti-e familiar, sau un curent de literatura ce iti place, ori literatura unei tari anume, sau incerci lucruri noi pentru e experimenta "senzatii" noi.
Mie imi place des sa incerc lucruri noi (in materie de carti) asa ca de am facut o mica pauza de literatura pentru a incerca o carte scrisa de un antopolog, Anne Allison. Nu stiu ce anume m-a manat spre cartea asta, poate dorul de Japonia mea si de prietenii minunati pe care mi-am facut acolo, dar oricare ar fi fost motivul, ma bucur ca am facut-o, pentru ca am citit o carte reportaj foarte intersanta (oricat de controversata ar fi ea de catre antropologi pentru ca isi ia ca surse de informare doar mijloacele media, fara a merge pe teren si a lua interviuri pentru a verifica informatiile din ziare). 
De ce Anne Allison? E o poveste prea complicata si prea putin importanta despre cum am ajuns sa fiu interesat de carti scrise de antropoloaga americana. Precarious Japan pentru ca pe asta am gasit-o prima data. De ce am ales sa o citesc acum cand ma asteapta 8 carti necitie la marginea patului si cateva zeci de e-book-uri cumparate? Tocmai pentru ca vorbeste despre acea Japonie despre care nu prea se vorbeste.
E o carte ce se citeste greut pentru ca nu e imaginatie, nu e literatura cu actiune ce te prinde si te duce pe val, ci e ancheta. E o carte scrisa bine, ce leaga de povestile ce prezinta o tara putrezita inauntru de scenarii de film, articole in reviste sau carti scrise de oameni de cultura (printre care si Ryu Murakami) ce trag semnale de alarma.
Japonia a tot fost zdruncinata de probleme: de la razboie, la tensiuni politice, pana la catastrofe naturale si crize economice. Japonia e o tara imbatranita, ce se afla pe ultimul loc in lume la rata de natalitate, cu 8 noi nascuti la 1 000 de locuitori pe an [sursa].
Eram de putin timp in Japonia cand am citit un articol despre o familie ce a fost gasita moarta de foame in casa [sursa]. Atuci m-a socat mult povestea aceea si nu am inteles cum de au putut ajunge in stadiul acela. Apoi am inteles ca era un final asteptat pentru modul lor de gandire. Cartea asta de care am citit-o acum e plina de povesti din astea... E o carte ce te marcheaza.

Pe curand...

P.S.: Datorita cartii asteia, iar mi-am schimbat planurile de lectura si il mai aman un pic pe Ryu...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...