11: Caminele

Dupa cum v-am mai spus, de la inceputul lunii februarie, pana la sfarsitul lunii martie, sunt in vacanta. In Japonia acum este vacanta de sfarsit de an. Tocmai din acest motiv ma astepam sa fie mult mai putina lume in camin, asa cum s-a intamplat in vacanta de iarna, insa inafara de studentii din tarile din Asia-Pacific, toata lumea a ramas in camin.
De obicei contractul pentru camin se semneaza pe semestre (un semestru, un an, un an jumate sau doi) asa ca japonezii din camin au ramas pana la sfarsitul lunii februarie cand le exprira contractul. Au mai fost cativa care au plecat, insa multa lume a stat pana zilele astea.
Si cum la sfarsitul lunii incepe scoala, parintii de studenti de anul I au inceput cautarea de camine. Imi amintesc cu amuzament de sistemul din Romania cand stai de dimineata pana seara la rand sa iei camin si apoi sa te cazezi cand aici e ca si cum ai avea un agent imobiliar. De vreo doua luni, in weekenduri vin familli ce viziteaza caminul. Administratorul le arata sala de mese, parcarea pentru biciclete iar apoi ii duce la un etaj unde le arata baia, spalatoria, chicineta si o camera. Le explica cum e cu mancarea si cu plata si la final spera sa se mai vada, daca vor semna contractul cu ei. Acum o saptamana s-a nimerit sa ma duc la wc cand adiministratorul prezenta baia si m-a prezentat unei familii. Parintii viitorului student cautau un camin unde sunt persoane vorbitoare de engleza, sperand ca odrasla lor, viitor student de SILS, sa isi imbunatateasca engleza, vorbind zi de zi cu studentii staini. M-au intrebat de unde sunt, ce studiez, de cand sunt aici si cat o sa stau. Apoi m-au intrebat cum mi se pare caminul. Cred ca l-am ajutat pe administrator sa semneze un contract pentru ca dupa ce am vorbit m-a batut parinteste pe spate.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare