In ziar

Prima data cand am aparut la ziar a fost in timpul examenului de Capacitate. Am iesit de la proba de romana si cei de la Trustul de Presa Desteptarea erau la poarta scolii. M-au intrebat cum au fost subiectele si ce am scris. Apoi cand m-au intrebat cum ma cheama si am raspuns cu jumatate de gura, au bagat camerele sa filmeze material pentru postul tv. Pe vremea aceea mama era inspector scolar, deci ei aveau o stire.
A doua zi, dupa proba de la matematica, Ziarul de Bacau mi-a luat interviu intrebandu-ma cum mi s-au parut subiectele.
La vreo doua saptamani dupa examen ma intalnisem cu o colega de clasa ce m-a luat la misto. Trei examene si trei interviuri la trei ziare diferite? Aparuse un interviu cu mine in Monitorul de Bacau, dupa proba de la geografie, articol in care spuneam ca am dat la geogra si nu la istorie (mama e profesoara de istorie) pentru a nu pune presiuni asupra ei si pentru a nu a avea prea mari asteptari de la mine. Nu am dat niciodata acel interviu. Posibil ca isi dorisera si ei un interviu cu mine si s-au gandit sa il inventeze.
Apoi in clasa a 10-a mi-am lansat primul volum de proza (si probabil ultimul) si atunci au fost inverviuri peste inverviuri in toate ziarele locale. Norocul meu ca am fost uitat ca si scriitor si nu au mai existat presiuni, sau nimeni nu s-a mai interesat daca mai scriu sau ce mai fac. Posibil pentru ca mama nu mai era inspectoare, nimeni nu mai dadea atata atentie.
Apoi am plecat la facultate si am crezut ca scap de oamenii care spuneau ca am note bune din cauza ca ma cheama Sibisteanu. Am scapat... insa au aparut cei care spuneau: are pile ca e nepotul lui Jianu.
Si iarasi a trebuit sa muncesc si mai mult ca sa arat tuturor ca tot ceea ce fac e pe picioarele mele si ca nu am pile. Dar nu am fost crezut... Pana cand am ajuns aici, in Japonia. Pai cine mi-a mai pus pile sa fiu acceptat cu bursa de Guvernul japonez? Cine mi-a pus pile sa iau note bune la sfarsitul semestrului? Acum pot spune ca am demonstrat ca am fost pe picioarele mele si ca nu am avut pile. Sunt aici ca ma duce capul nu ca sunt uns cu alifii...
De accea sunt foarte mandru de interviul de azi din Ziarul de Bacau. Interviul il puteti vedea aici. Pe Cladudiu Tanasescu il cunosc virtual de vreo cativa ani, cand a scris un articol pentru care i-am dat eu niste poze. De atunci suntem prieteni pe facebook si ne avem in lista de mess. E una din persoanele care ma face sa ling monitorul cand posteaza fotografii cu mancerea pe care o gateste si o posteza pe blogul lui gastronimichttp://www.softcuisine.com/. El mi-a spus mai demult ca l-ar interesa o colaborare sau un interviu pentru Ziarul de Bacau iar acest lucru s-a intamplat la sfarstitul saptamanii trecute. Mi-a trimis intrebarile prin mail, i-am raspuns kilometric, si el, prin talentul sau de jurnalist, le-a aranjat, a scos in evidenta ce era mai interesant si nu a publicat ce era mai plictisitor. Mie imi place ce e iesit si sper ca azi bacauanii sa ma redescopere bucurosi in ziar.
Pe curand...