Chiloteii rosii

Dupa cum va povesteam saptamana trecuta, imi doream foarte mult sa ajung la Sugamo, un cartier celebru din Tokyo pentru multitudinea de magazine de haine, produse trationale si alte produse adresate persoanelor in varsta (in jur de 200 de magazine) si in special pentru celebrele magazine de chilotei rosii ce se pun ca poarta noroc. Zona este numita Harajuku al batranilor si asta pentru ca Harajuku este zona in care isi petrec timpul tinerii, zona plina de magazine de profil pentru cultura pop.
Zona a devienti initial populara din cauza templului Kokanji ce are o statuie ce se crede ca vindeca afectiunile. In cistrea statuii se organizaeaza in fiecare luna un festival, pe datele de 4,14 si 24. Si cum batraneii sunt mai mereu bolnaviori, zona s-a dezvoltat in favoarea acestora.

Eu am ajuns pe celevra strada cu gandul de a cumpara o pereche de chilori norocosi, orice s-ar intampla. Si am intrat in cateva magazine, si nu m-am lasat pana cand am gasit o pereche mai acatarii. Am vazutL chilori flausati, chiloti cu burtiera, chiloti roz cu interiorul rosu, budigai, maieuri, gogosari si bichinei sexy. Si cum zona se adreseaza persoaneleor in varsta a fost greu sa gasesc o pereche ce sa nu fie fie flausata, fie pana deasupra taliei. O droaie de batranei isi cumparau, burtiere, maieuri, izmene sau chiloti de acolo, insa erau si tineri care cred ca chiloetii rosii din Sugamo poarta noroc.
Mi s-a parut foarte interesant sa vad batraneii plimbandu-se prin magazine, cumparand sau stand la cafenele sau restaurante. La noi nu se intapla asa. Imi pare atat de rau ca bunii nostri, ce au muncit o viata intreaga nu isi permit sa iasa in oras, acum cand au timp liber doar pentru ei. Nu e deloc sanatos pentru un om ce am muncit o viata intreaga sa ajunga cartof de televizor crescand audientele posturilor tv in timpul zilei. E trist...
Intrand din magazin in magazin, am aruncat cu ochii la cam tot ce se vindea acolo. La un moment dat am intrat intr-un magazin  ce vindea peste, produse din peste si produse uscata. La una din tarabe batranica ce vindea ne-a oferit sa-i degustam produsele. Sicer, daca as fi avut bani (luna asta stau prost la capitolul asta pentru ca bursa intra foarte tarziu) mi-as fi cumnparat o punga de urechi de lemn. Stiu si cum se prepara (se fierb o ora) si imi plac atat de mult. Cu alta ocazie, o sa cumpar, poate o sa aduc si acasa..
Am vazut cel mai mare magazin de sosete posibil cu n tipuri si modele de sosete, de unde nu m-am putut abtine si mi-am luat o pereche maro cu albastru.
Mai multe poze din Sunamo puteti vedea pe pagina de facebook a blogului, aici.
In timp ce ne plimbam pe strazi Raluca mi-a spus ca are un prieten ce i-a propus sa vina la un festival de artificii pe malul raului Arakawa. In Japonia, in luna August au loc festivaluri de artificii, numite Hanabi. Atunci, la fel ca si la hamami, lumea sta pe paturica, in aer liber si bea alcool si mananca snack-uri imbracati in yukata (costum traditional de vara).. Eu nu am sa inteleg ce ce fesitvalul se tine in august, cand e cel mai cald cu putinta, insa o sa ma interesez si o sa scriu despre asta, la anu' cand o sa asist si eu la un festival. In cartierul in care se tinea acum festivalul, primaria a hotarat, in semn de respect pentru victimile afectate de cutremurul de anul trecut sa tina festivalul mai tarziu. Si norocul meu, ca am avut si eu parte de asa ceva. Festivalul a avut loc in sectorul (ward-ul) Arakawa, ce se afla in zona de nord a orasului. Artificiile s-au dat de pe un mal al raului Arakawa, iar pe celalalt mal era un teren de baseball, unde era amenajat spatiul pentru hanabi.

Noi am avut parte de niste mici aventuri si am ratat jumatate din festival, insa o ora de artificii poate ca era prea mult. Initial Raluca primise un mesaj ca locul de intalnire e undeva, insa cand am ajuns acolo a primit mesaj ce e in alta parte. 15 minute am pierdut doar ca sa ajungem in noul loc. Am luat un taxi ca sa ajungem pe malul raului, pentru ca erau cam 2 km de la statie la locul festivalului, insa era un trafic cum niciodata nu am vazut asa ca am rugat soferul sa traga pe dreapta stanga si am luat-o la pas. Ajunsi pe podul ce dusea spre telenul de baseball am fost blocati de masinile de politie ce plecau de la eveniment. Politistii urlau si dirijau oamenii sa de dea in lateral ca sa incapa ditamai duba politiei. Era nebunia de pe lume... Dar, am ajuns intr-un final pe iarba, de unde am urmatit artifiile.


Dupa artificii, am asteptat sa plece lumea (eu nu am vazut atata puhoi de lume nici la cuvioasa la moaste sau la zilele Iasiului) si apoi am pornit si noi spre statie, in cautarea unei izakaia, unde sa bem si noi o bere, doua si sa ne destindem. Insa nu eram singurii care isi doreau asa ceva, ci cam toata lumea ce fusese la festival. Iar dupa 4 incercari nereusite am hotarat sa mergem in Oji, acolo unde sta prietenul Ralucai, si stia un loc cu preturi bune si calitate.
Eu cand o sa am bani, o sa-mi deschid un bar de tip izakaya in Romania. Cred ca o sa prinda. Cel in care am fost avea podele din sticla iar dedesupt era nisip si scoici. Intrarea era pe un pod, pe sub o balta, plante si mici cascade.  Am comandat o droaie de nebunii de la sparanghel imbracat in bacon, apoi cascaval imbracat in bacon, ficatei, chiftele de pui, branza in foietaj, peste umplut cu icre, sushi si alte nebunii, pe langa berile reci ce curgeau una dupa alta. Pacat a trebuit sa plec pe la 10:20 ca sa prind ultimul tren, ca as fi mai stat... nu conta ca se duceau banii :))
Pe curand...