14: Boschetarii japonezi
In romana le spunem boschetari, pentru ca de obicei dorm in parcuri, in boscheti. In engleza sunt numiti "homeless" pentru ca nu au case. Posibil ca termenul englezesc sa potriveste mai bine pentru oamenii fara case din Japonia. Povestea in cazul lor sta cam asa: au pierdut locul de munca, nu au mai avut bani sa plateasca ratele la banca si au pierdut casa. Nu s-au sinucis ca majoritatea japonezilor ci s-au refugiat in parcuri, unde traiesc in corturi, in mici comunitati. De aceea spun ca nu ii putem numii boschetari.
In spatele campusului in care invat este un parc. In acelparc este o astfel de comunitate de boschetari. Stau intr-un loc mai retras, pe o alee laturalnica. Dupa cum puteti vedea in poza alaturata (ce mi-a luat mult timp si curaj sa o fac), locuiesc in corturi si au si biciclete. Eu ii vad in fiecare dimineata si am ramas impresionat de puterea de a incepe o noua zi, pe care o au. In primul rand, langa wc-ul public din parc, exista niste ciusmele. Sub ciusmele sunt galeti si lighene in care se spala in fiecare dimineata, si in care isi spala hainele. Casitga bani penttru deteregent, sapun, mancare din vanzarea de doze de suc, cafea sau bere. Dimineata, inainte sa vina gunoierii, golesc tomberoanele de doze (cans), le preseaza sub picior si le pun in saci de plastic. Cand umplu sacii ii duc la reciclat. Asa isi permit sa aiba de mancare, si sa fie curati. Ii vezi din cand in cand, la amiaz, dormind, pe banci, insa nu simti nici un miros pe langa ei. Nu cersesc niciodata, pentru ca mandria inca le-a ramas. Cam toti au mp3 playere si asculta muzica sau radio la casti. Hainele sunt ponosite si carpite dar sunt curate.
La ei de ce se poate si la noi nu?
Eu nu am inteles niciodata de ce sersetorii sunt murdari si put in Romania. O ciusmea cu apa gasesti oriude sa te speli. Faptul ca esti murdar nu spune ca esti sarac ci ca esti imputit. Iar in Romania le e mai usor sa stea cu mana intinsa pe strada sau cimitire, sa te agaseze cu mirosul si insistenta cu care iti cer un ban, decat ca munceasca de la o zi la alta.
Asta e inca un exemplu ca se poate si altfel dar ca la noi nu...
Pe curand..
In spatele campusului in care invat este un parc. In acelparc este o astfel de comunitate de boschetari. Stau intr-un loc mai retras, pe o alee laturalnica. Dupa cum puteti vedea in poza alaturata (ce mi-a luat mult timp si curaj sa o fac), locuiesc in corturi si au si biciclete. Eu ii vad in fiecare dimineata si am ramas impresionat de puterea de a incepe o noua zi, pe care o au. In primul rand, langa wc-ul public din parc, exista niste ciusmele. Sub ciusmele sunt galeti si lighene in care se spala in fiecare dimineata, si in care isi spala hainele. Casitga bani penttru deteregent, sapun, mancare din vanzarea de doze de suc, cafea sau bere. Dimineata, inainte sa vina gunoierii, golesc tomberoanele de doze (cans), le preseaza sub picior si le pun in saci de plastic. Cand umplu sacii ii duc la reciclat. Asa isi permit sa aiba de mancare, si sa fie curati. Ii vezi din cand in cand, la amiaz, dormind, pe banci, insa nu simti nici un miros pe langa ei. Nu cersesc niciodata, pentru ca mandria inca le-a ramas. Cam toti au mp3 playere si asculta muzica sau radio la casti. Hainele sunt ponosite si carpite dar sunt curate.
La ei de ce se poate si la noi nu?
Eu nu am inteles niciodata de ce sersetorii sunt murdari si put in Romania. O ciusmea cu apa gasesti oriude sa te speli. Faptul ca esti murdar nu spune ca esti sarac ci ca esti imputit. Iar in Romania le e mai usor sa stea cu mana intinsa pe strada sau cimitire, sa te agaseze cu mirosul si insistenta cu care iti cer un ban, decat ca munceasca de la o zi la alta.
Asta e inca un exemplu ca se poate si altfel dar ca la noi nu...
Pe curand..
Comentarii
Trimiteți un comentariu