luni, 16 aprilie 2012

Hristos a Inviat! sau cum mi-am petrecut ziua de Pasti

As vrea sa incep acest articol cu catevas precizari. Macar din cei aproximativ 300 de oameni ce imi cititi blogul zi de zi, sa stie, in cazul in care nu cunosc cateva lucruri despre urarile de Pasti.
In primul rand sarbatoarea se numeste Sfintele Pasti nu Paste si urarea de Pasti e Hristos a Inviat si nu Pasti sau in cel mai rau caz Paste fericit! Vacile sau oile pasc pe camp nu noi acum! Cum de de Craciun spunem Craciun fericit si nu Hristos s-a nascut, acum spunem Hristos a Inviat si nu altceva. Cel mult putem spune Sarbatori fericite dar fara pascut! Va cer scuze ca a trebuit sa tin aceasta prelegere dar an de an vad acelasi lucru si mi-a iesit pe nas. Bine macar ca anul asta am avut telefonul inchis si nu am primit mesaje cu "Fie ca..." ca si alea ma omoara...
Si acum, dupa aceasta scurta morala, as vrea sa va povestesc despre cum am sarbatorit Pastele cu creveti, peste, aripioare de pui, vita si burta de porc si nu drob si miel.


Norocul a facut ca in ziua de Pasti sa fie si petrecerea de Bun Venit pentru cei ce au inceput scoala acum, si au ales caminul in care stau. Nu intamplatoare a fost aleasa aceasta zi, ci pentru ca este si ultima zi de Hanami, ultima zi in care mai putem observa ciresii infloriti. Cu ocazia asta am facut si cateva poze, pe care o sa le postez foarte curand pe photoblog. Petrecerea a fost in parcul Koganei si a semanat cu un gratar romanesc, insa fara muzica, bautura (sunt multi minori in camin) si in parc si nu in padure ca la noi.
Din 92 de camere, cat are caminul nostru, 45 sunt ocupate de oameni noi. Aceasta petrecere a avut ca scop sa ne cunoastem intre noi. Si pentru mine a fost una reusita. Cunosteam doar un tip a carui mama e din Hong-Kong si e profa de engleza (de aceea el vorbeste impecabil engleza), iar tatal e japonez, am mai intrat in vorba cu un boboc la Inginerie civila si unul la Informatica, ce stau cu mine pe palier si mai stiam un tip din Taiwan ce studiaza japoneza, si ce lucreaza la o firma ce implementeaza centrale solare, ce ii plateste programul asta pe un an, ca apoi sa deschida o divizie in Japonia. Tipul are un prieten ce lucreaza la aceasi firma cu el si implemeteaza acum acest program in Romania. Plus ca tatal lui a vizitat de multe ori Romania pentru ca ii place foarte mult Europa de Est si in special Romania.
Insa dupa gratarul de azi am mai cunoscut cativa oameni. Logic, vorbitori de engleza ce fie ca au locuit prin America, fie au studiat pe acolo (ca altfel nu ar stii engleza) in cazul japonezilor pe care i-am cunoscut, un tip din Indonezia si inca unul din Taiwan. Tipul din Taiwan pe care l-am cunoscut are 35 de ani, a terminat facultatea de Literatula Chineza si a lucrat intr-o biblioteca. Acum studiaza pentru un an japoneza. Are un handicap locomotor si pana azi imi era frica de el. Persoanele cu handicap, au de multe ori un zambet fortat ce pe mine ma sperie un pic, plus ca de fiecare data cand il vedeam, imi era firca sa nu cada. Am avut o experienta cu o astfel de peroana in Romania si cand am incercat sa o ajut sa se ridice a sarit la bataie ca nu are nevoie de mila. Vecinul meu, pe care il aud des certandu-se cu o voce feminina pe skype e la maser si studiaza Stiinte Politice. Dupa cum v-am mai zis Waseda are cea mai buna facutate de Stiinte politice din Asia. Un numar mare de prim-ministrii japonezi sunt absolventii acestei facultati insa si alti politicieni din alte tari asiatice (inclusiv ministurul educatiei din China). Am intrat in vorba cu veninul pentru ca mi-am dat seama ca daca eu aud ce vorbeste, mai mult ca sigur aude si el cand ascult muzica tare sau cand ma uit la filme la 1 noaptea. Asa ca i-am spus, ca daca il deranjez vreodata sa-mi bata in usa ca nu e problema.
De gratar s-au ocupat administratorul si colectivul administrativ din camin. Ceea ce mi s-a parut interesant a fost modul in care s-a stabilit cine ajuta la curatenie. Am jucat bingo. Primii 5 oameni din cele doua echipe in care am fost imparti, erau scutiti de curatenie si primii doi primeau cate un premiu. Au primit niste perne lungi de un metru cu care se doarme intre pricioare. Cu toate ca am iesit al 5-lea la bingo, am ramas pana la final sa ii ajut. Insa Japonezul e corect pana la capat si nu m-au lasat sa fac mare lucru. Am castigat, e dreptul meu sa nu fac nimic. Insa am reusit sa fac cate ceva pentru ca ma simteam prost sa ma uit si sa nu ajut.
Dupa cum va spuneam, am fost impartit in doua echipe impartie la randul lor in doua subechipe. Aceasta impartire s-a facut din cauza mancarii. Eram prea multi si nu puteam manca toti odata. Asa ca la inceput mancat prima echipa, imparita in doua, pentru ca erau doua gratare, si apoi a mancat a doua.
Dupa ce am mancat, m-am pimbat un pic si am facut cateva poze iar apoi, spre final am patit ceva tare haios. ma asejasem pe o banca, impreuna cu Morgan, iar langa noi era un tip ce fuma. S-a apropiat de noi si si-a cerut scuze ca ne deranjeza cu fumul si i-am zis ca nu e nicio problema. Apoi din vorba in vorba ne-a intrebat de cand suntem in Japonia, daca vorbim japoneza, de unde suntem, ce facem si chestii din astea. El era la hanami cu colegii de serviciu. Lucra la o companie farmaceutica. Dupa mica palavrageala ne-a invitat la ei sa ne serveasca cu ceva si sa ne faca cunostiinta cu prietenii lui. Morgan nu a vrut sa vina insa eu m-am dus. M-au servit cu bere (noi nu aveam alcool) si cu ciocolata si din nou mi-am zis poiezioara cu de unde sunt si ce fac. La final tipul mi-a zis ca are o sora mai mica careia ii plac tipii mai plinuti si ca ar vrea sa o cunosc candva. Mi s-a parut cea mai penala faza. M-au chemat acolo ca sa imi propuna un Blind Date. Le-am dat numarul meu de telefon si ma v-a suna candva. Ma duc, sa va ce o fi.
M-am intros cu doi tipi ce mi-au cantat Dragostea din Tei mai nonstop dar au fost simpatici. De acum nu o sa mai fie ciudat in sala de mese ca nu cunosc mai pe nimeni.
Pe curand...

2 comentarii:

  1. E bine sa fii si mai curios........... Te ai ales si cu o intalnire o berica o ciocolatica ...... Bv

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dana, ma gandeam ca ai disparut de tot de pe internet. Mi-ai lipsit :))

      Ștergere

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Scriu despre:

japonia (462) carte (228) de-ale mele (177) Facultate (123) filme (108) mancare (85) seriale (79) EU (64) scoala (64) muzica (60) oameni (49) prieteni (49) blog (48) excursie (44) Bacau (41) Iasi (41) Romania (40) funny (37) teatru (36) tv (31) bucuresti (29) Coreea (25) playlist (20) facebook (17) sesiune (17) internet (14) sarbatoare (14) copilarie (12) fashion victim (12) iPhone (12) natura (12) romani (12) politica (11) vacanta (11) Ghibli (9) camin (9) jurnal de calarorie (9) leapsa (9) opinii (9) proza (9) telefon (9) constructii (8) dincolo de metropola (8) literatura (8) transport (8) tren (8) familie (7) fotografie (7) kinki (7) presa (7) traditii (7) google (6) tehnologie (6) 1 mai (5) Atena (5) deviantart (5) iarna (5) petrecere (5) photoblog (5) presesiune (5) prostie (5) psihologie (5) viata (5) Pishinau (4) cadouri (4) cultura (4) despre mine (4) mare (4) poezie (4) raceala (4) servicii (4) Craciun (3) aniversare (3) autocunoatere (3) criza financiara (3) dentist (3) kamakura (3) liceu (3) nikko (3) timp liber (3) yokohama (3) banc (2) capitan planet (2) desene (2) la multi ani (2) memorial (2) metrou (2) obiceiuri (2) postmodernism (2) prietenie (2) prosti (2) scris (2) societate (2) taxi (2) Disneyland (1)