Treceți la conținutul principal

Pui cu ciuperci si sos de iaurt cu cascaval

Trebuie sa incep sa gatesc mancare ce arata bine. Imi dau seama ca ceea ce gatesc nu atata deloc prezentabil insa sunt foarte gustoase. Sambata am avut in minte un pui cu ciuperci si sos de smantana. Insa cum smantana e un produs de lux aici, am inlocuit-o cu o combinatie de iaurt, ou si cascaval. Insa sosul nu s-a legat, chiar s-a taiat, cu toate ca am facut cum am invatat de la mama ca se drege ciorba. Am amestecat un pic din sos cu niste zeama de la puiul ci iuperci, dupa care am adaugat incetul cu incetul restul de sos iar la final l-am adaugat peste pui.
Pentru reteta am folosit piept de pui, doua tipuri de ciuperci (nu stiu cum se cheama dar imi plac foarte mult), 3 urechi de lemn, iaurt, doua oua, cascaval ras, sare, piper
Pentru inceput am inmuitat ceapa cu putin ulei si apa.

Dupa ce s-a inmuiat ceapa, am adaugat puiul condimentat cu sare si piper

Cand puiul a inceput sa prinda culoare, am adaugat ciupercile spalate si curatate. Le-am lasat intregi si nu le-am taiat pentru ca nu sunt atat de mari si imi amintesc de bureti

Apoi am adaugat sosul de iaurt cu ou si cascaval si totul a luat-o razna. In final nu a aratat deloc prezentabil insa a fost foarte gustos.
Poate imi poate spune cineva ce am gresit, ca nu imi dau seama. Eu cred ca din cauza iaurtului ce era foarte apos.
Pofta mare!

Pe curand...

Comentarii

  1. Mariana Tanasa28 mai, 2013

    Acesta fiind primul meu comentariu, cred ca se cuvine sa spun:
    Hajimemashite. Watashi wa Mari desu. Yoroshiku onegai shimasu. ^_^

    In legatura cu postul, inca de cand am descoperit ca in bucataria japoneza se folosesc multe tipuri de ciuperci, m-am intrebat mereu ce retete pot eu incerca, bineinteles, in cazul in care si gasesc ciupercile cu pricina prin magazinele din Bucuresti. Ei, acum am gasit o reteta.

    Problema cu aspectul cred ca vine de la faptul ca nu ati folosit smantana, asa cum se specifica in reteta de baza. Poate ca, smantana fiind mai consistenta si mai cremoasa, ar fi ajutat ca produsul final sa iasa mai inchegat.

    Spuneti ca in Japonia nu prea se gaseste sau nu este prea accesibila smantana, dar lapte neprocesat se gaseste de cumparat? Daca da, ati putea incerca sa obtineti smantana naturala acasa :D

    In legatura cu ciupercile, cele albe, lungi si subtiri se numesc "enokitake" sau "enoki" si sunt varianta cultivata (http://en.wikipedia.org/wiki/Enokitake). Celelalte, maronii, mai scurte si mai groase, sunt aproape sigura ca se numesc "shimeji" sau "buna-shimeji", si acestea tot varianta cultivata (http://en.wikipedia.org/wiki/Hypsizygus_tessellatus). Mai multe detalii despre ciupercile japoneze puteti citi la link-ul http://www.savoryjapan.com/ingredients/mushrooms.html.

    Mult succes in obtinerea unor mancaruri atat aratoase, cat si gustoase! ^_^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru comentariu si pentru like pe pagina.
      Acum ca mi-ati zic ca ciupercile albe se numesc enoki, imi aduc aminte ca mi-a zis odata o fatuca la shabu-sahabu.
      Apoi legat de smantana: e scumpa in draci si se gaseste doar in locatii selecte. La mine in suburbie nu era si nu avea niciun sens sa ma duc pana in oras sa o cumpar, pentru un capriciu de-al meu. Lapte neprocesat? Japonezii nu prea cresc vaci pentru lapte, si nici nu mananca lactate. Ei spun ca noi, albii mirosim a lapte, a bebelus, ceea ce ne face slabi. Deci doar lapte pasteorizat in magazin.
      Si pana la urma, nu eram la Masterchef sa gatesc ceva foarte aratos. A fost gustos si asta e important.
      Va mai astept cu drag la mine pe blog :)

      Ștergere
    2. Mariana Tanasa30 mai, 2013

      Imi cer scuze pentru reply-ul intarziat. Sunt obisnuita cu primirea pe mail a comentariilor ulterioare (blogul "Japonia noastra" e "de vina" :P ).

      Cu placere! Eu va multumesc pentru ca tineti blogul acesta. Imi place sa citesc despre Japonia si despre cum este viata acolo, cu bune si cu rele, a romanilor stabiliti in Japonia.

      Nu stiam ca in Japonia astfel stau lucrurile in privinta lactatelor. Pacat... Hmm... Sunt curioasa ce parerea ar avea japonezii despre stane, daca ei considera ca albii din Japonia miros a lapte ;))

      Asa-i, cel mai mult conteaza sa fie gustoasa, si, as adauga eu, sanatoasa. Aspectul conteaza mai putin.

      Ștergere
    3. In teorie am si eu un buton ce daca îl bifezi, primești notificare la comentarii. Dar cum eu nu primesc niciodată notificari de la Roman & Alex ( Japonia Noastră), posibil ca nici tu nu primești de la mine. Plus ca blogurile noastre sunt si pe platforme diferite.

      Ștergere
    4. Mariana Tanasa30 mai, 2013

      Va referiti la RSS Feed?
      Pana acum n-am folosit servicii de mail gen Outlook, desi imi tot propun de ceva vreme. Cred ca o sa incep cu ocazia asta (e singura varianta din optiunile oferite care imi convine) :)

      Ștergere
    5. Da si RSS-ul merge. Eu mă refeream la o saluta ce se bifeaza. Sub comentarii: doresc sa primesc notificari despre următoarele comentarii. Ea exista in teorie, e setarea sa existe. Dar nu o vad pe aici. Mă mai joc un pic pe la setari si sper sa o fac sa apară.
      PS: te rog, ia-mă la pertu

      Ștergere
    6. Mariana Tanasa06 iunie, 2013

      Hmm... Nu vad afisat checkbox-ul cu pricina. Daca in setari figureaza ca fiind activat, inseamna ca este un bug de-al blogspot.

      Oricum, m-am inscris la RSS, dar primesc noutatile pe outlook. Si am uitat sa mai deschid outlook-ul, motiv pentru care raspund asa tarziu :D Trebuie sa-l setez sa se porneasca la deschiderea calculatorului.

      PS: Hai, wakarimasu! ^_^

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...