Treceți la conținutul principal

Criza, criza dar sa stim si noi

Acum un an si un pic am primit un mail de la Directia de Burse cum ca ne scade din suma alocata  pentru ca e criza. Ei, asta e. Inflatie nu prea e, iar de 20 de luni eu nu am vazut vreun pret sa creasca deci mi-am zis ca o sa fie bine.
Si a fost bine, si nici nu am vazut semn de criza. La noi cand a venit criza nu s-a mai construit nimic si mai jumatate din firmele de constructii au dau faliment iar celalalta jumate se chinuie sa ramana pe linia de plutire.
Insa aici se construiete in draci. Fie ca e vorba de casute mici, fie ditamai cladirile.
La mine in cartier se construieste de zor. De cand am venit, au terminat un bloc, au daramt altul si au construit in locul lui 4 case, iar apoi au daramat o casa si o hala si construiect acolo un duplex si inca ceva in fata.
Imi parea rau ca nu am facut o poza a locului pe parcurs se s-a tot daramat si construit. Vezi un bloc in fata ochilor in fiecare zi si nu iti vine sa crezi ca aia e ultima zi in care il vezi.
Noroc ca Google maps au hartile pe zona asta de acum 3 ani si asa mi-am amintrit cum era. Va propun un exercitiu, intre poze de pe google si poze de pe telefonul meu, cu cele trei obiective despre care va spuneam.
In imaginea de mai jos e o harta de pe google a cartierului. Sageata albastra e caminul in care stau eu, iar peste drum se vede un mare teren gol, acum acolo e blocul ce se vede in poza de sub harta.

 In stanga jos e o scara a hartii, deci cam va dati seama de dimensiuni. Dar hai sa luam pe rand fiecare lucrare in parte, fiecare santier ce mi-a umplut balconul de praf si m-a trezit de mimineata cand imi era lumea mai draga.

 Cand am ajuns eu in camin nu era chiar un teren gol aici. Blocul era construit in spate, iar in fata erau ridicate primele etaje. Insa pana in primavara fusese terminat si oamenii s-au mutat.
Acum arata asa:



Blocul asta fost fix langa blocul nou si e fix peste drum de camin.
Acum acolo sunt 4 case (trei terminate deja, de a patra s-au apuaca acum o luna). M-am trezit intr-o dimineata ca daramau ce era pe acolo. Nici nu imi mai aducea aminte cum arata blocul micut ce fusese acolo, insa am comentat mereu despre fapul ca au folosit terenul la maxim. Casele din spate abia daca au lumina. Locuri de parcare au doar cele din fata si nu e intimitate mai deloc.


A treia locatie pe care v-o prezint e o magazie cu un garaj si o casa in spata. Din pacate, in poza nu se vede casa, ci doar magazia si inttarea in garaj.

Tipul care avea locul iesea in fiecare seara si isi bibilea motorul. Il vedeam ca abia mai putea. Dimineata pleca la munca cu duba lui, iar seara se intorcea cu 6pack-ul de bere si lucra la motor. Firma mica de constructii, motor si tatuaje, sigur era un mic mafiot. Dupa ce a vandut locul si au daramat tot, noii propietari au sfintit locul. Acum construiesc o casa ce e prea mare pentru o singura familie (cred ca o sa fie apartamente de inchiriat) ce e plina de panouri solare pe acoperis (dupa cum se poate vedea in prima poza) iar in fata abia au terminat de turnat fundatia.

Voua va arata a criza?
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...