Noruwei no mori

Am stat si am gandit un pic cu ce carte sa incep sa-l descopar pe Haruki Murakami. Murakami este un fenomen mondial insa in Japonia este idolatrizat si iubit de toata lumea. Cel mai nou roman al sau s-a vandut in prima zi, librariile trebuind sa aduca un nou stoc, ce s-a vandut la fel de repede.
Din cele 13 romane si aproape 50 de nuvele, am ales sa incep cu Norwegian Wood din doua motive:
-Romanul e scris in 1987, in anul in care m-am nascut eu
- E primul roman scris de Murakami inafara Japoniei. Padurea Norvegiana, este al cincelea roman al autorului si apare in momentul in care devenise foarte celebru. Romanul e scris in Europa, iar imediat dupa publicare se muta in SUA, pentru ca nu facea fata celebritatii. 8 ani mai tarziu, se intoarce in Japonia, dupa ce pune niste conditii de drept la viata privata.
Romanul este tradus si publicat la noi de Polirom, ce din pacate nu are contractele semnate pentru e-book-uri si de aceea am citit romanul in engleza. Daca stii unde sa cauti, gasesti mii de romane in format pdf, mobi sau epub, gratuit, de descarcat.

Si cred ca am facut o alegere buna, incepand cu acest roman. Cartea e un jurnal intim al maturizarii unui barbat, student la o universitate privata de renume din Tokyo (ce pare a fi Waseda- universitatea la care studiez si eu) ce este in cautarea unei identitati.
Maturitatea vine in anii facultatii, treptat: primul prieten ce te paraseste, prima dragoste, un conflict de sentimente si alegeri de luate. Si totul pare sa fie o lupta de supravietuire: ori te maturizezi, ori cazi in transee, incercand sa faci asta, si atunci te sinucizi. Romanul s-a invarte in jurul sinuciderii, un lucru atat de comun si de acceptat in socieatatea japoneza. Ceea ce mi-a placut mult in roman, este faptul ca nu stii daca anumite personaje sunt importante doar pentru o scurta perioada de timp, sau sunt personaje ce vor revenii pe parcursul actiunii: orice persoanj e prezentat la fel de complex, fie ca e vorba de marea iubire a personjaului principal, sau de o fata pe care o agata intr-o cafenea. Acest mod de a scrie mi se pare o arta desavarsita. Autorul nu iti ofera prin modul in care scrie, informatii despre recurenta si importanta personajului, asa ca il citesti si studiezi cu atentie, sperand ca drumul lui si al protagonistului sa se mai intalneasca undeva, pe parcursul romanului.

Haruki Murakami, mi-a captat atentia si pana ajung acasa in toamna, o sa mai citesc cateva romane de-ale lui, iar acasa,o ca cupar cateva traducere in romana sa vad cum ma inteleg cu traducarorii respectivi.
Pe curand...