Circul nostru va prezinta...

In urma cu cateva luni l-am descoperit pe Lucian Dan Teodorovici prin Matei Brunul. Ca scriitor, nu poti sa fii pe placul tuturor, insa eu am simtit ca sunt pe aceeasi unda cu LDT si am inceput sa il stalker-esc pe net, un pic. Am dat like la pagina romanului, follow la profilul omului, like la pagina autorului si follow pe goodreads. Si tot atunci am cumparat si e-book-ul Circul nostru prezinta:. Dar nu am avut curajul sa-l citesc. Cartea statea in dispozitivul meu, undeva acolo, asteptand momentul oportun. Imi placuse prea mult Brunul si imi era teama sa nu fi fost numai acel roman pe gustul meu, si alta carte scrisa de LDT sa fie o dezamagire. Insa saptamana trecuta am decis sa o citesc. Trecusem peste momentul "Am nevoie de lucruri frumoase si mi-e frica de dezamagiri" si ajunsesem in momentul "Trebuie sa imi infrang temerile stupide". Sa-ti fie frica sa citesti o carte pentru ca ti-e teama sa nu fie o dezamagire, e o tampenie.
Si bine ca l-am citit. De la primele pagini m-am intrebat daca LDT e sigur nascut in Bucovina si nu cumva in Anglia pe undeva. Romanul e scris sub semnul unui umor negru desarvasit asa cum numai britanicii stiu sa faca. De aceea merita ca un producator de film, din Marea Britanie, sa faca un film dupa el, ceva ca Death at a Funeral (originalul, nu porcaria aia americana).

Initial, sub influenta Brunului, am crezut ca romanul e despre un personaj de circ cu un suflet chircit si amarat. Insa am descoperit repede ca "Circul Nostru va prezinta:" e din categoria "Mare-i gradina Ta, Doamne". Personajul principal e un tip ce se urca in chiloti pe pervaz, aproape in fiecare dimineata, incercand sa-si faca curaj sa se arunce. Se afla intr-un cerc vicios: e frustrat ca nu are curajul sa se sinucida pentru ca e frustrat. Si intr-o zi banala, cunoaste un om la fel de banal ca el, un sinucigas, si impreuna pornesc intr-o aventura banala cu oameni ponositi dar si alti sinucigasi, intr-un oras gri si tris. Totul pare destul de banal (cred ca de aia a primit 3 stele din 5 pe goodreads), insa e scris dumnezeiste, iar asta il face atat de bun (si de postmodern).

Imi doresc ca intr-o zi, peste cativa ani, cand o sa fiu acasa, sa vad un anunt pe facebook in care LDT ne invita la lansarea noului sau roman (apropo, acum se lanseaza ca regizor). O sa ma duc la lansare, o sa-i cumpar cartea si cand o sa-mi ajunga randul la semnat o sa-i spun: "Mi-as dori sa ajungeti ca Murakami. La 8 ore de la lansarea romanului sa nu mai fie niciun exemplar disponibil. Meritati asta!"

"Mare atracţie!
Circul nostru vă prezintă un caz unic: 
Omul-pasăre! 
O zi zboară, o zi nu zboară. 
Azi nu zboară!"

Pe curand...