Treceți la conținutul principal

Cu o gasca de romani in Tokyo

Zilele trecute am aiesit la o bauta cu o gasca de 12 romani ce se aflau in vizita prin Tokyo. Au prins o oferta buna de zbor (traiasca Aeroflotul) si au pornit intr-o excursie la celalalt capat al lumii, adica aici unde suntem noi. Si pentru ca nu plecau ori si unde, s-au documenat si au dat de Japonia Noastra si le-au propus lor (care mi-au propus si mie) sa iesim la o o bauta in una din serile in care le petrec in Tokyo.
Siner eu nici cu o ora inainte sa apara, nu am crezut ca o sa vina. Comunicarea intre noi era limitata. Eu discutam cu unul din ei prin whatsapp (sa fie sanatos ala care a inventat programul ca bine a facut) insa in Japonia e greu cu netul. Roamingul nu prea merge si wi-fi nu prea gasesti pe nicaieri (da, stiu ca e tara tehnologiei, cu trenuri rapide si cu zgarie-nori ce rezista la cutremure, tara lui Nikon si Sony insa cu netul stau prost) asa ca nu stiam cand o sa apara la locul de inalnire. Si mai e ceva, eu ori de cate ori am fost intr-o excursie nu am reusit sa ma tin de plan asa ca ma gandeam, ca mai mult ca sigur, nu au reusit sa isi termine ziua conform planului si ca timp sa se vada cu nistre sraini, pe care ii cunosc doar citindu-le blogurile.
Insa au apararut si a fost o seara interesanta. Cei ce ma stiu personal, stiu ca sunt usor "socially awkard" (nu stiu sa-i zic in romana decat retardat social) dar noroc de nomihodai (all you can drink) ca mi-am dat drumul si nu am mai stat timid intr-un colt ca la inceput.
Din toata povestea asta am ajuns sa imi doresc si mai tare ca peste zece ani sa am si eu asa un grup de prieteni care sa isi permita si sa isi doreasca sa plece in excursii, sa se documenteze ce si cum e de vazut si sa se simta bine.
Si am auzit o chestie la care nu m-am gandit niciodata, insa e foarte adevarasta vis-a-vis de modul in care se bea in Japonia: "In viata mea am baut la halba, la pahar, la metru. Acum e prima data cand beau la ora".
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...