Treceți la conținutul principal

La picior cu google maps

Imi place mult sa ma plimb pe jos prin oras, insa nu prea am avut ocazia. Sunt fie la scoala, fie vizitez cate ceva si atunci nu pierd timpul cu mersul pe jos ci iau un tren ca sa am mai mult timp de vizitat. Insa acum cateva zile trebuia sa ma vad cu cineva intr-o ora si nu aveam ce face in acea ora, asa ca ne-am hotarat sa transformam un drum de 6 minute si 160 de yeni intr-o plimbare la picior de 50 de minute si 4.1 km.

Vizualizare hartă mărită

Mi-a placut mult sa descopar orasul de dincolo de statiile de tren si am regretat ca nu imi luasem camera cu mine, insa am facut cateva poze cu telefonul, la locurile ce mi s-au marut mai interesante. Pozele nu au o calitate exceptionala, insa cred ca sunt destul de interesante.

Cum trenurile sunt peste tot in Japonia, si exista sute de linii in Tokyo, se intampla ca la un moment dat sa treci pe sub o linie de tren si sa te opresti la bariera pentru alta linie.

Intr-o intersectie ciudata ce se invartea in jurul unui picior de la autostrada suspendata, era un anunt ce ii viza pe motociclisti.

Mi se pare doar mie, sau cladirea asta te duce cu capul la un hotel la mare? Da arhitectura din Tokyo e haotica. Orasul e ca un mic Babilon.

In plimbarea noastra am dat de un loc de joaca pentru copii iar afara, la intrare era un mare urs de plus. Nu m-am putut abtine sa nu il strang in brate.

Cum te apropri de Harajuku, cum incep sa apara cladirile nebune si ciudate, construite special pentru a atrage publicul tinta al cartierului.

Cizmele ce au construit America tocesc Japonia!

Drumul intre Harajuku si Shibuya e plin de cladiri de birouri si reprezentante auto. Mie imi place mult cladirea Audi.

Se intuneca dar ne apropiam de destinatie. Shibuya e o zona agreata de tineri pentru ca sunt multe magazine cu haine la preturi accesibile si mai ales pentru ca era capat de linie pentru Yokohama si cei de acolo veneau pana in Shibuya sa faca cumparaturi.

In 19 luni nu am vazut decat doua graffiti-uri. De aceea ma fascineaza si micile bucatele de hartie lipite pe spatele panourilor de circulatie.

Bun motto pentru un magazin de muzica. Mare adevar.

Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...