6 ani


Cu nebunia plecarii acasa si cu toate lucrurile ce mi-au ramas de facut, am cam uitat de blog. Mi-am adus aminte acum o saptamana de aniversare, noroc ca mi-am trecut in calendar pentru ca uitasem din nou.
Ma cam sperie faptul ca dupa doi ani de scris aproape zilnic, acum la aniversare, mi-a cam pierit cheful. Astazi se implines 6 ani de cand am inceput sa scriu pe acest blog. Imi amintesc ca ieri ziua accea, discutia de la terasa din Parcul Trandafirilor si emotia cu care am scris primul articol. Inca ma felicit pentru orignalitatea titlului si pentru motivatia de la inceput. Am spus ca o sa scriu despre trairile mele, despre lucrurile ce mi se intampla si despre asta am scris. La inceput a fost mai pueril, apoi a fost scris corect si cu diacritice, apoi a devenit un blog de frustrari iar in ultimii doi ani, iu blog despre Japonia Mea. Ultimul an mi-a adus multi fani din randul niponofililor si sper sa nu-i dezamagesc cand o sa vada ca numarul de articole despre Japonia o sa scada si o sa ajunga undeva aproape de zero. Dupa cum m-am motivat inca de la inceput, asta e un blog despre mine si din pacate etapa Japonia se incheie in curand.
Ca va vine sa credeti, anul ce a trecut mi-a adus si prieteni. Fix acum un an Roman de la Japonia Noastra, imi spunea La Multi Ani pentru blog si imi propunea sa ne cunoastem in persoana. Asa a inceput o prietenie frumoasa, o prietenie ce a dus treptat la altele: Alex, Moise si Sabina. Pe toti i-am cunoscut din online si pe toti ii port acum in suflet.
Prin blog am ajutat cateva persoane se sa descurce aici si am primit multumiri, pe blog am fost injurat, faut hipster frustrat si pus la zid  pentru opiniile mele.
Si locul asta m-a ajutat sa cresc si articolele imi sunt marturie a evolutiei.
Horea Sibisteanu- In cautarea Eului Perdut se reinventeaza in anul 7 si sper sa va surptinda, ca nici eu nu stiu incotro o va lua.
Pe curand...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare