Treceți la conținutul principal

Labi

Miercuri am ramas blocat in oras din cauza unui accident de tren. Afara era cald asa ca nu am rezistat prea mult in parcul de langa gara. Am intrat intr-un outlet de laptopuri si m-am uitat sa vad ce au acolo (da, in Japonia electricile si electocasnicile model mai vechi sunt vandute in outlet la pret mai mic), m-am rugat ca cel ce imi place sa nu se vand
a in urmatoarele doua saptamani, dupa care m-am dus la Labi.
Trebuie sa recunoastem ca magazinul are un nume destul de kinki, mai ales cand langa numele lui mai e si steagul Romaniei. Pai cum sa nu te gandesti la un cuvant romansc cand vezi firma asta luminoasa.
Labi e un magazin de electonice, electrocasnice carti si accesorii. Noi ne-am invartit pe la etajul 1, etaj cu telefoane, camere foto si accesorii. Dupa ce ne-am uitat la Disney Phones si  la smartphone-urile din noua colectie, am plecat inspre camerele foto. Pe acolo ne-am uitat la ce mai e nou, le-am testat si ne-am amuzat de aparatele hipstaresti de la fuji. Care apropo, arata atat de misto, imbracate in piele si imitand camerele clasice... (hipsterul din mine).

Cand sa plecam, trecem pe langa raionul de incarcatoare externe. Ma uit pe acolo sa vad daca au ceva la oferta, cand dau de un incarcator solar, ce-i drept cu mufa de android si nu de iphone.

M-am uitat la pret si am inlemnit. 100 de yeni, adica cam un dolar. Ma mai uit odata, il intreb pe R daca vad bine si incepem sa le analizam. Mai vad undeva intr-un colt unele la fel, la 3700 de yeni, la ce pretruri aveau celalalte, asta mi se parea un pret adevarat. Am gasit pe cineva care lucra acolo si am intrebat ce si cum. Da, e 100 de yeni pentru ca Japonia e o tara cu multe catastrofe naturale si astea se vand ca sa le ai in caz de urgenta, cand nu mai ai acces la electricitate si nu mai ai baterie la telefon. Luam doua, mergem la casa si da, erau 100 de yeni bucata (dupa cum se vede in poza chitatentei - platit 500 primit rest 300). Vanzatorul ne-a spus ca e posibil sa nu incarce multe aparare, ca nu are amperajul mare. Am ajuns acasa si l-am pus la kindle. Surpriza, il incarca. Sa-l incerc la tableta? Pai vanzatorul a zis ca la tableta sigur nu merge. Surpriza! Mergea!
Are un ciclu de 500 de utilizari, dar pana mea, e 3 lei... Cred ca pana plec mai cumpar cateva, cadouri pentru prieteni. Suna bine, nu?
Si va intreb din nou: cum sa nu iubesti Japonia?
Pe curand....

Comentarii

  1. Cealaltă Ancuță08 septembrie, 2013

    Ce tare e. O să fac niște investigații să văd dacă se găsesc și la noi și la ce preț...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noi încercăm acum za vedem cat de repede de incarca. Dar din ziua in care l-am cumpărat si pana azi nu a fost o zi cu soare. :))

      Ștergere
  2. Vaaaaiiii si eu vreau Horeaaaaa :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am stat doi ani in Japonia si abia acum am intrat In magazin sa vad ce minunatii ascunde. Esti iertata ca n-ai știut. Ai stat doar un an in Japonia :))

      Ștergere
  3. Vai si eu vreau Horeeea...daca mai ai loc in bagaj si nu iti cer prea mult imi aduci si mie unul ^^? daca poti....;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Corect e labii bai, invata sa scri!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Esti si frustrat sexual? Magazinul se cheamă Labi

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...