Fifty Shades of Darker

Asteptari mari de la un Best-seller nu ai. E o lege a firii ce spune ca fie ai un produs popular, fie unul de calitate. O opera de arta nu o sa fie pentru mase niciodata. Insa E L James m-a dezamagit cu a doua parte a seriei Fifty Shades. Prima carte am citit-o de curiozitate, tot curiozitatea m-a dus si la a doua parte si o sa ma duca si la a treia. Vroiam sa stiu cum continue povestea pentru ca primul roman a avut un final deschis. Mai bine nu citeam si partea a doua si ramaneam la finalul acela, pentru ca al doilea roman a reusit sa distruga ceea ce imi placea mie la acest roman: misterul lui Grey.
Da, nu fac parte nici de departe din publicul tinta al romanului. Nu sunt o casnica uitata de sot se are fantezii in timp ce citeste romanul. Mie imi place faptul ca Grey era construit enigmatic, fiind vazut doar din ochii ei. E un personaj prea dificil pentru a a fi dezvoltat intr-un astfel de roman, ce pune accent pe sex si depasirea limitelor.
Fifty Shades of Darker seamana din ce in ce mai mult cu Frumoasa si Bestia. Si ca orice poveste puerila pentru copii bestia se vindeca cu dragoste.
Sa-mi zica mie cineva un caz real in care un barbat complex, macinat de complex, distrus si spart in mii de cioburi, lipite cu greu, devine un bibelou nou-nout in cateva saptamani, vindecat de iubire. Iubirea joaca un rol de super-glue special ce nu lasa nici semne. Pe bune? Domana James? De ce ai incercat sa descifrezi puzzle-ul Grey cu cele 50 de fatade asa de usor? De ce ai ales ca solutia sa fie iubirea aia de povesti? Sa-ti vinzi cartea? Rusinica... Nu-mi place solutia aleasa de tine.
Si imi permit sa spun asta din perspectiva tanarului ce a cochetat cu literatura. Nu e rusine cand un personaj iti scapa printre degete. Da, stiu suna ciudat, dar asa ce intampla. Cand incepi sa scrii, ai doar o schita a unui personaj, pe care daca nu il stapanesti bine, il scapi. Dar asta e literatura moderna, literatura in care autorul nu mai e omiscient si omniprezent. Lasa domna personajul sa zboare.
Am gasit acesta a doua parte ca un scenariu de serial. Fiecare capitol se termina in suspans, ca un episod dintr-o drama de prime-time si de ficare data aparea cate ceva. Persoanjele astea parca alearga dupa audienta si in fuga asta isi pierd din consistenta.
Sa vad cum se termina si revin cu un articol cu impresii finale.
Pe curand...