Kinki. Jurnal de calatorie: Ziua 2

As fi putut scrie cate un articol despre cate un obiectiv in parte, insa am decis sa ma limitez la zile ca altfel as fi avut articole pe aceazi zona, pentru o luna intreaga.

Am plecat spre Kyoto de dimineata. Pentru ca era soare si cald fetele au hotarat sa schimbe traseul stabilit. Sa mergem atunci la Kiyomizudera, templu ce era planificat petru a doua zi de Kyoto. Kyomizudera e unul din cele mai venerate temple budiste din Japonia. Templul a fost construit in 780 si din 1994 e patrimoniu UNESCO. De pe terasa templului se vede tot orasul iar cand cerul e senin, se vede si Fuji. Templul se sfla pe un deal, iar pana acolo pe straduta ingusta, in panta sunt zeci de magazine de suveniruri. M-am oprit si eu pe acolo si am luat cateva cadouri. Anul asta o sa vin acasa cu breloace de la temple. Ocupa putin spatiu in bagaj si fiecare are cate o poveste, e o parte din sufleul meu.
Din templu mi-a placut mult coltul norocos. Era o alee in in cinta templului plina de altare aducatoare de noroc. Sanatate, dragoste si diferie alte altare mancatoare de bani. Pe mine m-a fascinat faptul ca japonezii cred in lucrurile astea si era coada la fiecare altar. Undeva, pe buza dealului era o frumoasa terasa cu Udon. Acolo am luat pranzul. Era frumos afara si se aunta o zi plina.

Mai multe poze de la Kyomizudera, aici

Pentru un necunoscator ca mine, Kyoto insemna templul ala auriu ( o sa fie vizitat in a douaa zi de Kyoto) si templul cu multe porti tori, adica Fushimi inari.  Niciodata nu iti iese ca pe hartie. Pierzi mult pe drum si devine frustrsnt cand vezi ca esti in intarziere. In momentul in care am intrat in incinta templului ne-am calmat. In Kyoto e plin de turisti. 3 din 4 oameni pe care ii vezi sunt straini. Iti zambesc complice, cand treci pe langa ei. Templul e inchinat Zeului Orezului insa e celebru datorita miilor de porti ce au fost donate de catre companii sau familii templului, ce creaza galerii spre munte. Plimbarea pana pe munte ar dura cam o ora insa noi nu am mers pana sus si am ramas in unul din tunele pentru a face cat mai multe poze. Plus ca eram in intarziere fata de planul initiual si aveam de strabatut jumatate de oras pentru a ajunge la urmatoarea destinatie.

Mai multe poze de la Fushimi Inari, aici

 A treia oprire a fost Gion. Gion este un cartier pe care se pastreaza doua strazi din perioada gheiselor. Pe strada sunt cladiri de doua nivele, din lemn si inca vezi tineri imbracati in costume traditionale. Daca nu ai vedea masinile pe strada, ai zice ca te-ai intors in timp. In capatul uneia din cele doua strazi se afla templul Kenninji.  Acest templu nu era prevazut in program, insa cand am vazut posterul de intrare mi-am dat seamna ca e templul pe care ma rugase Alex sa il vad. Templule considerat cel mai vechi templu Zen din Kyoto are cea mai veche pictura a unui dragon. A fost noroc pur. Nu mai tineam minte cum se numea templul si noroc ca Alex era online si mi-a confirmat ca ala era templu. Noroc de bateria externa de la telefon, ca la camera imi murise bateria la camera. Am facut cateva poze si m-am plimbat prin pavilioane. Vizitatorii stateau pe tatami si se uitau la gradinile interioare si la calugarii ce desenau liniute cu grebele pe nisip. Pacat ca templul se inchidea in 15 minute iar eu eram pe fuga pe acolo. Fetele nu intrasera pentru ca erau obosite si au ramas in parcul din apropiere. Apoi am vazut a doua straduta din zona. Soarele era la asfintit, oamenii se plimbau agale pe langa rau si vantul adia usor. Am avut din nou impresia ca m-am intors in timp si mi-am dorit sa raman acolo pentru totdeauna. 

Mai multe poze din Gion, aici

Am luat autobuzul spre statie, apoi trenul spre Osaka iar dupa jumatate de ora de tras sufletul in hotel, ne-am intors in Minami, unde fusesem si cu o seara inainte. Ne-am plimbat pe stradutele comerciale sa gasim un loc unde sa mancam ceva si sa bem o bere. Vroiam altceva, ceva relaxant iar intr-un final am gasit un barulet micut. Am stat pe terasa,afara, acoperiti de o folie de plastic si incalziti de un radiator. Mi-a placut mult acel restaurant. Am dormit nemiscat pana dimineata.
Pe curand....