Treceți la conținutul principal

Sfarsit de semestru / vacanta cu petrecere de laborator

In ultima saptamana de vacanta are loc Ceremonia de Absolvire si studentii care au sustinut Examenul de Licenta sau de Dizertatie, primesc diplomele si pleaca mai departe la master, doctorat sau la un loc de munca. In aceasi saptamana laboratoarele dau o petrecere in cinstea lor. Da, a mai fost o petrecere in cistea lor, in urma cu o luna jumatate, insa aceea sarbatorea faptul ca au trecut de examen, acum ne luam ramas bun de la ei.
Si abia asteptam momentul, pentru ca era ultima data cand il vedeam pe un nenorocit, ce mi-a fost sempai, ce s-a purtat cu noi, studentii straini, ca si cum am fi sclavi pe plantatie. Si acum era ultima data cand il vad si ma puteam bucura de asta. Insa petrecerea nu a fost reusita. Adica m-am plicitist tare pentru ca nici un alt student strain din laborator nu a venit si nici macar Ikki, doctorandul japonez ce este foarte de treaba. Asa am ajuns intre niste absolventi de anul 4, pe care cum incercam sa discut ceva, cum incepeau sa rada ca niste copii mici ce au vazut niste tite goale intr-un film.
Abia astept sa vad petrecerea in cinstea mea si a lui Hakan, la vara. Sunt curios unde si cum o sa fie, pentru ca petrecerile astea sunt repetitive. Fiecare petrecere de dupa ziua cu examene e la acealsi restaurant, iar asta, la fel ca si anul trecut s-a tinut la acelasi restaurant. Anul trecut, in vara, cand a plecat chinezoaica, a fost o petrecere intr-un restaurant chinezesc foarte misto. Insa nu stiu daca a fost pentru ca aia era chinezoaica, sau acolo se tin petrecerile de vara. Si sunt curios de ce cadouri o sa ni se ia. In fiecare an am dat bani la cadouri, si numai tampenii. Anul asta: ursuleti de plus, aparat de incalzit pizza, set de lumanari aromate si alte tamenii de gen. Cel mai interesant a fost ca fostul sempai a primit un colaj de poze cu autograf de la toti colegii de laborator. In acel colaj nu exista o poza in care sa apara vre-un strain si nici unul dintre noi nu a fost invitat sa ii scrie ceva pe colaj. Putin imi pasa mie, insa situatia a fost jenanta. Adica daca tot nu inteleg ce vorbesc ei, de ce sa ma simt aiurea cand ei isi impart cadouri personificate, pe care l-am platit si eu?
Dar acum am siguranta ca nu o sa-l mai vad pe nesuferitul ala de acum incolo si deja ma gandesc la discursul meu de la petrecerea in cinstea mea.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...