A venit din nou sfarsitul de an scolar in Japonia
Marti am avut o senzatie de deja-vu cam toata ziua. Era momentul in care se sustin tezele de licenta si de dizertatie in laborator. Totul a fost aproape la fel ca anul trecut, doar ca anul asta am stiut sa beau cu masura.
Anul asta s-a intamplat cu trei zile mai inainite si a fost pe dos. Anul trecut dimineata s-au prezentat tezele de master iar dupa-masa cele de licenta, acum a fost invers.
Prezentarile de la licenta s-au tinut in cladirea unde are proful biroul, in sala de protocol de la ultimul etaj, la fel ca aul trecut. Am ramas din nou surprins de tinuta studentilor. Nu o sa uit niciodata cum la licenta eram cu totii la costum, aranjanz plansele pe panzele alea nenorocite, cu ace de siguranta, pe o caldura de nedescris. Studentii de ieri erau in trening si in crock-si. De data asta a fost o prezentare comuna, ceea ce cred ca o sa fac si eu cu Hakan in vara. Dupa prezentare proful a comentat teza, si a tras concluzii. Nu e formal, sunt toti membrii acolo si e o discutie prietenoasa.
Dupa o ora jumate, pauza de pranz ne-am mutat in alta sala, unde se sustineau tezele de masterat. Aceste teze se sustin in prezenta a doua laboratoare si a catorva invitati. Studentul prezinta, profesorul din celalalt laborator pune intrebarile, iar apoi publicul este invitat sa puna intrebari. Anul trecut m-am plictisit de moarte in timp ce Hakan incepea citea de pe Kindle-ul lui. Acum a fost invers, am venit eu cu e-book-reader-ul in timp ce el s-a plictisit. Insa ultima prezentare a fost ceea ce ma interesa. Michel, un tip din Kiribai, pe care l-am cunoscut anul trecut si cu care am avut cursuri impreuna, si-a preznetat teza. A fost singura teza in engleza si asa am cam vazut si eu cum sta treaba. Pentru ca era in engleza nu prea s-au pus intrebari din public, asta ma mai linisteste, iar intrebarea profului a fost foarte generala.
La 6 am iesit sa ii sarbatorim pe absolventi: acelasi restaurant ca anul trecut, acelasi sepreu, acelasi meniu. Insa acum a fost mai simpatic. Am stat la masa cu gaijini si cu proful si am avut ce discuta. Asa am stabilit sa ne vedem pe 21 la o cina Coreana, o sa fie ceva. Am incercat un singur restaurant corean, cam piparat la pret, si nu am fost impresionat. Acum pot incerca ceva gatit in casa, si chiar sunt curios.
La 8 petrecerea s-a terminat. Sarbatoritii s-au dus sa mai bea in alta parte, invitand doar studentii japonezi. Oricum nu mai aveam de gand sa stau doua ore si sa beau, dar asa, ca principiu.
Si pentru ca m-am culcat la 10 (din nou ca anul trecut), m-am trezit la 6. Miercuri la scoala am fost singurul prost care a venit in laborator. Si de data asta nu a sunat proful sa vada ca eu sunt la scoala, suna doar cand nu sunt.
Pe curand...
Anul asta s-a intamplat cu trei zile mai inainite si a fost pe dos. Anul trecut dimineata s-au prezentat tezele de master iar dupa-masa cele de licenta, acum a fost invers.
Dupa o ora jumate, pauza de pranz ne-am mutat in alta sala, unde se sustineau tezele de masterat. Aceste teze se sustin in prezenta a doua laboratoare si a catorva invitati. Studentul prezinta, profesorul din celalalt laborator pune intrebarile, iar apoi publicul este invitat sa puna intrebari. Anul trecut m-am plictisit de moarte in timp ce Hakan incepea citea de pe Kindle-ul lui. Acum a fost invers, am venit eu cu e-book-reader-ul in timp ce el s-a plictisit. Insa ultima prezentare a fost ceea ce ma interesa. Michel, un tip din Kiribai, pe care l-am cunoscut anul trecut si cu care am avut cursuri impreuna, si-a preznetat teza. A fost singura teza in engleza si asa am cam vazut si eu cum sta treaba. Pentru ca era in engleza nu prea s-au pus intrebari din public, asta ma mai linisteste, iar intrebarea profului a fost foarte generala.
La 6 am iesit sa ii sarbatorim pe absolventi: acelasi restaurant ca anul trecut, acelasi sepreu, acelasi meniu. Insa acum a fost mai simpatic. Am stat la masa cu gaijini si cu proful si am avut ce discuta. Asa am stabilit sa ne vedem pe 21 la o cina Coreana, o sa fie ceva. Am incercat un singur restaurant corean, cam piparat la pret, si nu am fost impresionat. Acum pot incerca ceva gatit in casa, si chiar sunt curios.
La 8 petrecerea s-a terminat. Sarbatoritii s-au dus sa mai bea in alta parte, invitand doar studentii japonezi. Oricum nu mai aveam de gand sa stau doua ore si sa beau, dar asa, ca principiu.
Si pentru ca m-am culcat la 10 (din nou ca anul trecut), m-am trezit la 6. Miercuri la scoala am fost singurul prost care a venit in laborator. Si de data asta nu a sunat proful sa vada ca eu sunt la scoala, suna doar cand nu sunt.
Pe curand...
Comentarii
Trimiteți un comentariu