Treceți la conținutul principal

House

House nu inseamna un serial cu doctori ce se pun la punct cu diacosticul in timp ce se plimba pe culoare, nu e un serial al carui fiecare episod e la fel (il numisem ciclic prima data cand scriam despre el), House nu e numai despre House ci e un serial al replicilor inteligente.
Am inceput sa urmaresc serialul la sfarsitul anului 2, dupa ce Raluca (fosta mea viitoare sotie) imi tot spusese despre el. Eu am incredere in gusturile ei si de aceea am inceput sa il urmaresc. House e in top 3 serialele mele preferate iar anul asta ma pierdut doua dintre ele, acesta si Neveste. Am mai ramas cu Dexter.
Dupa sfarsitul sezonului 7 am simtit ca sfarsitul e aproape. Relatia cu Cuddy nu mersese pentru ca trebuia sa fie utopica iar cand Lisa Edelstein a anuntat ca paraseste serialul, sfarsitul se vedea la orizont. Nu am fost surprins cand au anuntat ca se termina si am privit episodul final impacat.
Ma asteptam sa o dea urat la finala si pana in ultimile minute mi-am spus: "Stiam eu" insa ultimil cadre m-au facut sa plang pentru ca am realizat ca o sa imi lipseasca acest serial minunat.

Episodul final mi-a adus aminte de cateva episoade memorabile din House si anume de episodul cand Amber moare (ideea episodului final a fost cam aceasi cu episodul acela + episodul cand House povesteste un caz unor copii de scoala generala) si de episodul cand o cladire se prabuseste si House sta sub daramaturi incercand sa salveze o femeie (cred ca acela a fost episodul meu preferat). In episodul final au fost cateva scene filmate afara lucru ce e destul de rar pentru House si asta mi-a placut.
Mi-a placut scena inmormantarii, cand fiecare a tinut un cuvant si m-am bucurat ca au revenit persoanajele vechi si i-am simtit lipsa Lisei (Cuddy) - posibil ca era cam ciudat sa vina la inmormantare. Mesajul pe care l-a primit Wilson in momentul in care a spus verde in fata ce simte a coincis cu momentul in care au inceput sa imi curga lacrimile.

Apoi am vazut episodul special: House - Swan Song, episod produs de Hugh Laurie, ce a fost genial. Cred ca a fost mai bine ca l-am privit dupa final si nu inainte, asa cum a fost difuzat in state, pentru ca asa am mai vazut pentru inca odata tot ce inseamna House.
As fi vrut sa spun mai multe, sa olodiez in cuvinte mari serialul, insa ma ramas fara cuvinte... si asta cred ca spune multe.
Pe curand...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Balada câcatului moțat

Mărgineanu spunea: Viața e ca părul din cur, scurtă și plină de căcat.

Balada câcatului moțat este una din primele poezii pe care le-am învățat când eram mic. Nu știu dacă era chiar așa, cum o voi scrie mai jos. Ceea ce voi scrie este o combinație din două variante pe care le-am găsit pe net, o variantă ce seamănă cu ceea ce știam eu.

A fost odată un căcat
Micuț obraznic și moțat
Și îl stimau căcații toți
Căci el era cel mai cu moț
Dar într-o zi
Un câine mic şi pricăjit,
S-a dat la el şi... la halit.
A stat un pic, l-a rumegat
Şi l-a făcut din nou căcat.
Era micuţ şi fără moţ.
Râdeau de el căcaţii toţi.

Morala...
Să nu fi mare şi moţat,
Că o s-ajungi din nou căcat.

Pe curând...

M-a facut mama model

Nu mai e un secret ca m-am transforat anul asta. Am slabit 20 si ceva de kilograme, am inceput sa alerg, intr-un final am mers si la sala. Cu alte cuvinte mi-am schimbat modul de viata. Pe langa asta, multe alte lururi s-au schimbat in 2016, an ce a fost destul de pin si de greu pentru mine. Exista doua persoane ce sunt responsabile pentru schimbarile astea si ele sunt Alice si Andrei. Fara cei doi de A nu reuseam sa fiu aici, acum, asa. Stiu ca nu vor lauri insa si-i merita si le multumesc enorm pentru impulsionare, ajutor si incredere. Anul trecut, in articolul ,deja traditional de anul nou, imi doream ca in 2016 sa am grija de imaginea mea, sa slabesc si sa merg la sala. S-au intamplat astea insa lupta nu e terminata. Mai am de dat jos, mai am de modelat. Si de aceea pentru 2017, continui jocul asta al narcisismului si imi doresc sa devin mai increzator in mine, mai focusat pe problemele mele, mai egoist cu timpu meu liber si mai atent cu mine. Ca sunt multe cicatrici ce trebuiesc…

Fluturele monarh si fluturele vice-rege

Fluturele monarh este cea mai raspandita specie de fluturi din America de Nord. Traiesc 8 luni, masculii mor dupa imperechere iar femelele dupa depunerea larvelor. Pana sa se transforme in fluturi se hranesc cu planta unde au fost depuse ouale, laptele cainelui (sau iarba fiarelor), o planta ce ii ajute sa se transforem in omide colorate, sa isi creeze un cocon puternic si sa ajunga fluturi. Planta cu care se hranesc contine substante toxice pentru vertrebrate, de aceea pasarile nu ii mananca.
Fluturele vice-rege, seamana izbitor cu cel monarhm doar ca are doua buline negre pe spatele aripilor. El nu este toxic, dar pentru ca seamana atat de mult cu monarhul, pasarile se feresc sa il manance.
Din aceasta poveste a naturii putem trage multe concluzii sau crea chiar fabule....
Pe curand...