House
House nu inseamna un serial cu doctori ce se pun la punct cu diacosticul in timp ce se plimba pe culoare, nu e un serial al carui fiecare episod e la fel (il numisem ciclic prima data cand scriam despre el), House nu e numai despre House ci e un serial al replicilor inteligente.
Am inceput sa urmaresc serialul la sfarsitul anului 2, dupa ce Raluca (fosta mea viitoare sotie) imi tot spusese despre el. Eu am incredere in gusturile ei si de aceea am inceput sa il urmaresc. House e in top 3 serialele mele preferate iar anul asta ma pierdut doua dintre ele, acesta si Neveste. Am mai ramas cu Dexter.
Dupa sfarsitul sezonului 7 am simtit ca sfarsitul e aproape. Relatia cu Cuddy nu mersese pentru ca trebuia sa fie utopica iar cand Lisa Edelstein a anuntat ca paraseste serialul, sfarsitul se vedea la orizont. Nu am fost surprins cand au anuntat ca se termina si am privit episodul final impacat.
Ma asteptam sa o dea urat la finala si pana in ultimile minute mi-am spus: "Stiam eu" insa ultimil cadre m-au facut sa plang pentru ca am realizat ca o sa imi lipseasca acest serial minunat.
Episodul final mi-a adus aminte de cateva episoade memorabile din House si anume de episodul cand Amber moare (ideea episodului final a fost cam aceasi cu episodul acela + episodul cand House povesteste un caz unor copii de scoala generala) si de episodul cand o cladire se prabuseste si House sta sub daramaturi incercand sa salveze o femeie (cred ca acela a fost episodul meu preferat). In episodul final au fost cateva scene filmate afara lucru ce e destul de rar pentru House si asta mi-a placut.
Mi-a placut scena inmormantarii, cand fiecare a tinut un cuvant si m-am bucurat ca au revenit persoanajele vechi si i-am simtit lipsa Lisei (Cuddy) - posibil ca era cam ciudat sa vina la inmormantare. Mesajul pe care l-a primit Wilson in momentul in care a spus verde in fata ce simte a coincis cu momentul in care au inceput sa imi curga lacrimile.
Apoi am vazut episodul special: House - Swan Song, episod produs de Hugh Laurie, ce a fost genial. Cred ca a fost mai bine ca l-am privit dupa final si nu inainte, asa cum a fost difuzat in state, pentru ca asa am mai vazut pentru inca odata tot ce inseamna House.
As fi vrut sa spun mai multe, sa olodiez in cuvinte mari serialul, insa ma ramas fara cuvinte... si asta cred ca spune multe.
Pe curand...
Am inceput sa urmaresc serialul la sfarsitul anului 2, dupa ce Raluca (fosta mea viitoare sotie) imi tot spusese despre el. Eu am incredere in gusturile ei si de aceea am inceput sa il urmaresc. House e in top 3 serialele mele preferate iar anul asta ma pierdut doua dintre ele, acesta si Neveste. Am mai ramas cu Dexter.
Dupa sfarsitul sezonului 7 am simtit ca sfarsitul e aproape. Relatia cu Cuddy nu mersese pentru ca trebuia sa fie utopica iar cand Lisa Edelstein a anuntat ca paraseste serialul, sfarsitul se vedea la orizont. Nu am fost surprins cand au anuntat ca se termina si am privit episodul final impacat.
Ma asteptam sa o dea urat la finala si pana in ultimile minute mi-am spus: "Stiam eu" insa ultimil cadre m-au facut sa plang pentru ca am realizat ca o sa imi lipseasca acest serial minunat.
Mi-a placut scena inmormantarii, cand fiecare a tinut un cuvant si m-am bucurat ca au revenit persoanajele vechi si i-am simtit lipsa Lisei (Cuddy) - posibil ca era cam ciudat sa vina la inmormantare. Mesajul pe care l-a primit Wilson in momentul in care a spus verde in fata ce simte a coincis cu momentul in care au inceput sa imi curga lacrimile.
Apoi am vazut episodul special: House - Swan Song, episod produs de Hugh Laurie, ce a fost genial. Cred ca a fost mai bine ca l-am privit dupa final si nu inainte, asa cum a fost difuzat in state, pentru ca asa am mai vazut pentru inca odata tot ce inseamna House.
As fi vrut sa spun mai multe, sa olodiez in cuvinte mari serialul, insa ma ramas fara cuvinte... si asta cred ca spune multe.
Pe curand...
Comentarii
Trimiteți un comentariu