Kameido Tenjin Shrine

Dupa sakura si shizisakura a venit vrema florilor de wistiria (fuji in japoneza) sa infloreasca. Ele au fost inflorite timp de vreo 10 zile in perioada Saptamanii de aur insa cum atunci a plouat si am tinut neaparat sa le vad, am mers la templul ce are un festival in cistea acestor flori, cu o saptamana mai tarziu. Din pacate a fost prea tarziu si cam toate florile erau trecute insa atmosfera la templu a fost minunata.
Am vrut sa vad neaparat aceste flori pentru ca la noi nu sunt si pentru ca sunt un fan al Nevestelor Disperate (ce se termina de tot duminica) a carei actiune se intampla pe o strada numita Wistiria Lane. Fotografii de la templu acum o saptamana, cand wistiria era inflorita puteti vedea in articolul de pe Japonia Noastra.

Dupa cum va spuneam si mai sus eu am ajuns mai tarziu decat trebuia si  am ramas dezamagit cand am vazut ca nu mai sunt inflorite. Putin mai tin florile astea. Marti am tras chiulul de la laborator pentru acest templu si cu greu l-am convins pe Hakan sa mearga. I-am zis de la inceput ca vreau sa il vad pentru flori dar si pentru ca este un templu celebru in Japonia.
Kameido Tenjin Shrine este un temoplu shintonist construit in 1662 si in curtea acestuia se afla unul din cele 100 de poduri imortalizate in picturile din perioada Edo. Podul este unul din putinele ce a mai ramas.
Templul are un lac populat de broscute testoase si pesti si este inconjurat de arbustii de witiria ce se intind pe pergole. Sunt peste tot poduri si pontoane de unde poti privi broscutele sau florile. Eu m-am simtit foarte bine in incinta templului si nu imi mai venea sa plec. De obicei cand vizitez temple shintoniste ma incarc de energie pozitiva si spiritualitate si nu imi mai vine sa plec.
In fundal se zarea Tokyo Sky Tree ce abia astept sa se deschida.
Poate la anul o sa am ocazia sa vad templul in timpul festivalului, pana atuci va las sa va delectati cu imaginile pe care le-am surprins ieri.





Pe curand....

Comentarii

  1. Cu numele de Wisteria nu l-ai gasit, da' de glicina oare ai auzit vreodata? In Bacau/Iasi nu stiu sa-ti spun pe unde gasesti. In Bucuresti am vazut in Cismigiu pe aleea dinspre Schitu Magureanu si pe dealul Mitropoliei - cum cobori spre iesirea de pe G. Cosbuc (Regina Maria). undeva pe stanga.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. intre timp am aflat si eu ca se numesc glicina. Nu le mai vazusem pana atunci asa ca nu stiam daca au nume la noi. Mai exista un articol, scris un an mai tarziu fata de asta, cand am fost in unul din cele mai celebre parcuri de flori fuji (glicina) si cred ca acolo am scris ca se numesc asa in romana

      Ștergere
  2. Sub numele de Wisteria sigur n-ai gasit-o, dar oare de glicina ai auzit? In Bacau/Iasi nu stiu unde sa-ti spun c-ar fi. In Bucuresti am gasit-o in Cismigiu, pe aleea de langa Schitu Magureanu - jumatatea dinspre Lazar, agatata pe arcadele de lemn de acolo - si pe dealul Mitropoliei, pe stanga cum cobori spre G. Cosbuc (Regina Maria). Sigur or mai fi si-n alte locuri, doar ca nu le-am remarcat eu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. comentariile sunt moderate inainte de publicare. Data viitoare sa stiti sa nu mai trimiteti acelasi comentariu de doua ori, Scrie, dupa ce dati "publicati", ca o sa apara dupa ce imi dau eu acceptul

      Ștergere
  3. Iertare, mi-a cerut sa ma loghez si apoi mi-a povestit ca trebuie sa scriu mesaj, ca nu pot sa-l trimit gol. Mea maxima culpa. Cat despre articolul urmator, abia am descoperit de cateva zile blogul si l-am luat si eu cronologic...pana la zi mai am mult de rontait.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare