Neveste

Eram in vacanta de vara intre clasa a 11-a si a 12-a cand la TVR1 a inceput sa difuzeze primul sezon din Neveste Disperate. Pentru ca pe vremea accea nu ieseam in cluburi sau in oras seara, programul meu era lejer in serile de weekend. Asa am inceput sa urmaresc primul serial din viata mea. Acum am in jur de 30 pe care le urmaresc si totul a inceput cu acesta.
Avantul de seriale a inceput in facultate, cand puteam sa fac ce vreau in timpul liber, fara ca nimeni sa ma contorizeze. Toata lumea in camin se uita la seriale. Atunci am inceput Grey's Anatomy, House, Jericho si Lost si am continuat cu Neveste.
Treptat mi-am convins prietenii sa se uite la el si le-am demostrat ca nu e un serial pentru femei ci unul in care iti prezinta viata din suburbii asa cum e ea, dincolo de gradini si spatii verzi, gratare si femei botoxate.
Din serialul asta am invatat multe despre femei si despre sotii lor si am ras la situatiile geniale pe care le-a creat Marc Cherry.

Nu imi vine sa cred cum au zburat anii si deseori fac calcule dupa seriale. Aseara, cand am vazut episoul final am avut un gol in suflet si am inteles ca acest serial a facut istorie si petru mine. O sa-mi lipseasca, asa cum imi lipseste si Lost sau celalalte ce s-au terminat.
Pareri despre cum s- terminat? Nu imi vine sa cred ca am vazut pentru prima data imaginea cu marul cazut din copac si ca nu o sa mai aud vocea lui Marie-Alice in fiecare luni din septembrie pana in mai.
Primul episod, din cele doua, a fost acolo ca sa puna totul in ordine si sa ne aminteasca ca avem de invatat de la cei in varsta.
Al doilea episod, si ultimul a fost genial. Marc Cherry a aratat inca odata cat de talentat e cand a conturat-o pe Linete fiind Linete pana la capat si Gabriele fiind Carlos iar Carlos Gabriele. Faptul ca am aflat cum au imbatranit toti asa cum era firesc iar Bree a ajuns acolo unde o vedeam din sezonul 1 a confirmat ca serialul a fost bine scris. Iar scena cu noul vecin si noul secret din suburbii a fost a la Desperate. De aceea am varsat cateva lacrimi la final.
Si sa nu uit de Katherine care s-a intors in Wistiria Lane ca sa ii vedem pantofii (cu care actrita ne-a obistunit si in Body of Proof) dar si ca sa fie cireasa de pe tort.
Scena clasica a mortii in paralel cu venirea pe lume a unei noi vietei... Totul a fost perfect...
Si mai mult ca sigur peste cativa ani il voi relua.

Pe curand...