Din nou la Saima
La 9 luni de la invitatia initiala, Saima ne-a chemat din nou la ea, pentru un pranz pakistanez. Duminica a fost o zi torida. Ploaia se oprise de o zi si aerul era fierbinte si umed, te simteai ca si cum ai fi intrat intr-o baie dupa cineva ce a facut un dus fierbinte si nu a aerisit. Noroc ca noua locuita a Saimei e la 10 minute de statie si 15 minute de facultate si ca nu am avut de mers mult.
Saima isi sterge toate pacatele de copil razgaiat cand ne gateste. O iert ca vorbeste cu noi ca si cum am fi slugile ei, trec peste tonul ei autoritar si peste jignirile pe care mi le aduce, pentru asa a fost ea aducata sie prea tarziu sa se schimbe: fetita lui tata, cea care merge pe acelasi drum ca el, gospodina buna si credincioasa. Mai ales ca de curand si-a pierut si mama si o inteleg cat de greu ii este...
Intr-un apartament micut (ca toate cele japoneze) intr-o camera in care aerul conditionat era blocat pe cald, ne astepta o masa plina cu de toate.
Noroc ca doi dintre invitati au intarziat si pana au venit si ei si ne-am pus la masa, am reusit sa rezolvam problema cu aerul conditionat si sa racorim camera.
Asa ne-am putut bucura de bucatele minunate pe care le-a pregatit: peste prajit in mirodenii, pui in sos de chilli verde, pui tocat cu spanac si condimente de-ale ei, paste pakistaneze (ca na, au si ei combinatiile lor de paste - iar pastele erau aduse de acasa) cu rosii, ardei, ceapa si ciuperci, un sos de iaurt cu menta si alte verdeturi pe care nu le-am putut recunoaste la gust, rosii, castravti si morcovi.
La desert ne-a servit o budinca de paste cu miere si migdale (mai buna decat orezul cu migdale de data trecuta) si un ceai pachistanez servit cu lapte si scortisoara (senzatia zilei).
Am ras, am discutat, am povestit si am ramas datorii cu o masa pestrita cu un fel romanesc, unul turcesc si unul corean.
Am imortalizat momentul intr-o poza de grup si am plecat la casele noaste dupa ce am ajutat cu stransul.
Pe curand...
Saima isi sterge toate pacatele de copil razgaiat cand ne gateste. O iert ca vorbeste cu noi ca si cum am fi slugile ei, trec peste tonul ei autoritar si peste jignirile pe care mi le aduce, pentru asa a fost ea aducata sie prea tarziu sa se schimbe: fetita lui tata, cea care merge pe acelasi drum ca el, gospodina buna si credincioasa. Mai ales ca de curand si-a pierut si mama si o inteleg cat de greu ii este...
Intr-un apartament micut (ca toate cele japoneze) intr-o camera in care aerul conditionat era blocat pe cald, ne astepta o masa plina cu de toate.
Noroc ca doi dintre invitati au intarziat si pana au venit si ei si ne-am pus la masa, am reusit sa rezolvam problema cu aerul conditionat si sa racorim camera.
Asa ne-am putut bucura de bucatele minunate pe care le-a pregatit: peste prajit in mirodenii, pui in sos de chilli verde, pui tocat cu spanac si condimente de-ale ei, paste pakistaneze (ca na, au si ei combinatiile lor de paste - iar pastele erau aduse de acasa) cu rosii, ardei, ceapa si ciuperci, un sos de iaurt cu menta si alte verdeturi pe care nu le-am putut recunoaste la gust, rosii, castravti si morcovi.
La desert ne-a servit o budinca de paste cu miere si migdale (mai buna decat orezul cu migdale de data trecuta) si un ceai pachistanez servit cu lapte si scortisoara (senzatia zilei).
Am ras, am discutat, am povestit si am ramas datorii cu o masa pestrita cu un fel romanesc, unul turcesc si unul corean.
Am imortalizat momentul intr-o poza de grup si am plecat la casele noaste dupa ce am ajutat cu stransul.
Pe curand...
Cât de drăguț, bravo! Mi-e atât de dor și mie să încerc tot felul de rețete noi, dar rar apuc. By the way, când o să te întorci o să-ți dau o carte super despre un englez în Franța pentru un an, grozav de comic scrisă. Acum sunt pe la jumătate dar mă gândesc că nu scrie numai despre cei care se duc să lucreze în Franța ci despre străini în general și diferențele culturale. E tare copioasă. Să vă fie de bine.
RăspundețiȘtergerePS: Ce o să gătești pentru felul românesc? Fă-le ciorbiță. :D
La ciorba ma gândeam si eu. Am o punga de bord magic de acasa si am gatit prima ciorba din viața mea acum 2 saptamâni când am realizat o seara românească. E un articol scris de George Moise pe blog la mine, despre acea seara. Si cum mi-a ieșit o ciorba f buna, ma gândesc sa repet povestea. E insa o problema, Saima fiind musulmana, mănâncă numai carne tăiata după un rotialul de-al lor. Si nu ma complic sa cumpăr carne din aceea așa ca o sa fac o ciorbita de cartofi si varza.
ȘtergereAaa, da, carne halal. Am citit articolul lui G.M. și mi-a plăcut tare mult cum l-a scris. Poți să mai faci ciorbă de fasole și mâncată cu ceapă roșie, cea de cartofi poți s-o dregi cu amestec de smântână și ou ca să dea un efect mai interesant și un gust mai cremos. La fel poți face ciorbă de fasole verde plus boabe tinere dreasă cu iaurt. Eu când nu am borș de casă acresc cu lămâie, am renunțat la borș magic.
ȘtergereSpor la gătit, aștept să scrii despre asta și impresiile colegilor tăi.
E complicat cu fasolea pe aici. Ca sunt alte soiuri. De aia ma gândeam la cel de catofi. Cu smantana si ou am dres si ciorba de pui. Mama face ciorba de fasole verde scutită cu viziune sau prune. O minunatie. E racoroasa si merge bine mancata rece.
ȘtergereNu știam ca cunoștință termenul de halal așa ca am evitat sa-l folosesc.
Cred ca povestea cu gatitul o sa se repete prin August, când termiam cu tezele de susținut.